Am reușit să ajungem pentru câteva zile, într-un mic grup de apropiați, la Istanbul. S-au liniștit apele după alegerile prezidențiale și s-a inaugurat Istanbul Modern, un elegant muzeu de artă contemporană, situat pe malul Bosforului, peste apă de Sfânta Sofia (dezeen.com/renzo-piano-istanbul-waterfront-museum/).
După ce vă trece podul, plecând de la Sultan Ahmet, tramvaiul vă lasă chiar la a doua stație, unde e situat lăcașul de cultură (arquitecturaviva.com/istanbul-modern-museum). Aici facem o experiență completă, pentru că nu avem de văzut doar muzeul cel nou, ci și locul deja existent, cu formele sale consacrate, printre care și o elegantă moschee proiectată de arhitectul Sinan Pașa, foarte probabil cel mai important arhitect al lumii musulmane, cel puțin al celei otomane. Lângă moschee și parte din ansamblu este un exercițiu de geometrie sacră pe care îl știam mai demult, locul fiind nu departe de universitatea de arte și arhitectură, unde am fost în 2006 la un colocviu Brâncuși (Mimar Sinan Pașa Universitesi): planul pătrat, din zidărie bizantină (asize de cărămidă alternate cu blocuri de piatră) este surmontat de o bază octogonală de cupolă, care susține semisfera acesteia. Alătur un desen al arhitectului Florin Biciușcă, care explicitează conceptul geometric:
Florin Biciușcă, de altfel, a făcut mult mai mult: un studiu de capelă elegant și sobru, la capătul căruia a ieșit, însă, un spațiu creștin, devreme ce pătratul e lumea, cupola e cerul, iar octogonul e cristic, negociind legătura dintre pământ și cer.
Nu altfel se rezolvă lucrurile și în alte lăcașuri de cult creștin: în imagine este unul din anii 1930, de pe insula Lido, Venezia.
Și, dinaintea moscheii, un ditai pridvorul, nefiind loc pentru o curte ca la Moscheea Albastră, de pildă. Poate de pe aceste meleaguri să fi venit ideea pridvorului adosat direct bisericilor din Valahia cantacuzin-brâncovenească? În definitiv, Sinan Pașa este cunoscut pentru bătălia interioară dusă cu Sfânta Sofia, a cărui tipologie a încercat de câteva ori să o emuleze, fără să reușească. La vremea construirii acestor moschei succesive, așa-zicând sofiote, arhitectura creștină era în vremea renașterii târzii, apoi a barocului (este o geamie integral barocă la Istanbul). Prin urmare, nu e greu de crezut că exemplele creștine au inspirat moscheile otomane, iradiind din Istanbul / Constantinopol.
Nu am uitat de muzeu. Revin săptămâna viitoare.