Să analizăm puțin. Dacă am mințit eu cred că n-am să recunosc niciodată. Cine recunoaște că minte? Aproape nimeni. Și de ce ai recunoaște. Dacă tot ai mințit, ai mințit cu un scop, că nu cred că minți așa de pomană. Asta înseamnă că ai avut ceva de ascuns sau ai vrut să denaturezi adevărul. Și de obicei recunoști că ai mințit doar atunci când ești prins cu minciuna. Și doar dacă ești înghesuit, pentru că de obicei o ți pe a ta (minciuna) până în pânzele albe. Așa că dacă mă întrebați dacă am mințit în anul care a trecut, chiar dacă am făcut-o n-am să recunosc niciodată. Deci excludem că am mințit eu.
Trecem la... poate m-au mințit alții. Nici aici n-am de unde să știu pentru că nu mi-a spus nimeni... băi, îmi pare rău, dar să știi că te-am mințit. Și aici mă refer la tot sau mai bine zis la toate. Știri, informații, facebook, Instagram, prieteni, rude ș.a.m.d. Dar nici n-am vrut să fiu detectivul minciunilor pe care aș fi putut să le aud, citesc sau văd.
Să trecem la parte cea mai sinceră, adică unde nu pot să fiu decât sincer. Poate m-am mințit eu pe mine. Aici ar trebui să știu pentru că eu sunt autorul minciunii, dar și receptorul ei în același timp. Aici iar am două soluții. Să mă cred sau nu. Nu includem... "să cred în propriile minciuni" pentru că nu sunt mitoman, de asta vă asigur. Sau poate că vă mint. Aș fi unul dintre mitomanii conștienți, care crede în propriile sale minciuni dar care are și tupeul să vă mintă că nu e mitoman, deși el știe că este mitoman. Și poate nu sunt atât deștept ca să-mi dau seama că sunt prost, dar știu că voi știți că eu știu că voi știți că toți suntem un pic mitomani, adică toți credem puțin în minciunile noastre. Și mințim, mai mult sau mai puțin, dar mințim.
Să revin. Dacă eu știu adevărul, de ce m-aș minți pe mine? Pentru că așa de tare m-am obișnuit cu minciuna încât nu mi se mai pare grav deloc sau poate nu știu adevărul. Aflu anul asta că pandemia nu a fost ceea ce am crezut eu că este. Sau poate ce au vrut alții să cred că este. Că poate m-am vaccinat degeaba. Că s-ar putea să mai vină încă una. Războiul din Ucraina mă face să mă întreb dacă mă mint rușii sau americanii, europenii sau ucrainenii. Războiul din Israel la fel. Cine mă minte? În țară... mă minte Ciolacu sau Iohannis? Simion sau Șoșoaca?
Dacă ar fi să mă gândesc la ce speranțe am pentru 2024, mi-e frică să nu cad iar în capcana minciunii. Să mă mint că o să fie mai bine? Să-i cred pe cei care o să-mi spună că n-o să se schimbe nimic? Sau pe cei care îmi spun.,. gata, de acum încolo o să fie bine? Nu-mi rămâne decât să-mi pun bazele în speranță. Că rușii n-o să intre peste Europa, că Israelul n-o să dispară și o să oprească măcelul din fâșia Gaza, că n-o să apese nimeni butonul ăla nuclear, că o să vină extratereștrii peste noi, războinici sper, ca să ne unim cu toții împotriva lor. Asta am mai spus-o și nu-mi place decât ca scenariu de film. Și dacă tot veni vorba de film, aici chiar nu vreau să mă pronunț în ceea ce mă privește, pentru că sigur ori v-aș minți pe voi, ori m-aș minți pe mine.
Anul 2024 este anul în care voi lăsa lucrurile să se întâmple. Un fel de... "cum o vrea Ăl de sus", deși cred că este varianta cea mai proastă. Să... "te lași în voia sorții" mi se pare o atitudine proastă de "noncombat" cu tine însuți care nu duce nicăieri. Dar nici varianta cealaltă cu planuri și proiecții de viitor, nu prea mai stă în picioare în momentul asta pentru că nu văd reperele de care ai nevoie ca să faci asta. De ce? Păi vă las pe voi să decideți asta pentru că prefer să tac și să creadă lumea că sunt prost decât să vorbesc și să spulber orice îndoială.
*
Așteptăm topurile / retrospectivele amintirilor voastre din anul 2023 în word, cu diacritice (nu uitați un titlu și o fotografie reprezentativă pentru unul din momentele anului 2023), pe adresa [email protected]. Vă așteptăm cât aveți nevoie pentru a scrie. Un prim termen orientativ este 25 ianuarie 2024, dar nu ezitați să ne scrieți și mult după acest termen. Mai multe detalii despre acest fel de top în invitația de aici. Pe scurt: prima și singura regulă e că nu e nici o regulă, puteți scrie despre tot ce v-a rămas în minte și suflet din 2023. Vă rugăm să duceți vorba mai departe, trimițând invitația și spre prietenii voștri. (Redacția LiterNet)