Dan Lupu: Proiectul acesta a început într-un fel cu totul inedit. Povestește-ne puțin despre asta!
Diana Gavra: Mi-am dorit de mai mult timp să fac un film despre lumea infracțională, să spun poveștile nespuse ale acestor oameni, necunoscute publicului larg. Prin prisma profesiei mele de avocat, dar și de cercetător, trebuie să vă spun că am scris o teză de doctorat despre integrarea romilor, am cunoscut această lume, dar cum viața bate filmul, s-a întâmplat ca personajul principal din acest film să vină el spre mine într-un mod inedit, într-adevăr. Amar, personajul principal din acest film m-a furat într-o piață, i-am făcut plângere penală, a fost ulterior prins și arestat și mi-a cerut să ne împăcăm, să-mi restituie suma furată și să-l iert pentru a scăpa de pedeapsă. Nu i-am cerut banii înapoi, dar i-am propus să facă un film despre el și viața lui și a acceptat.
D.L.: Cum ajungi să faci un prim proiect de film pornind de la o întâmplare
ca asta? Ce te-a făcut să vrei să spui povestea asta?
D.G.: Povestea asta face cumva parte din procesul de împăcare și mi-am propus să-l privesc pe personajul principal și lumea lui fără a judeca, a pune etichete și a da sentințe. Mi-am dorit ca ochiul camerei să vadă și să înregistreze poveștile reale ale unor oameni de lângă noi, pe care nu-i cunoaștem și cu care interacționăm doar în caz de conflict. Ei ne fură, noi îi trimitem la închisoare, noi suntem victime, părți vătămate, ei sunt infractori, inculpați, condamnați. Am vrut să pătrund în lumea lor, să înțeleg mai bine contextul lor de viață, să ies din bula mea, în care totul funcționează după anumite reguli, și să observ o altă lume, care funcționează după alte reguli.
D.L.: Care a fost procesul de 'împrietenire' cu personajele din film, cum ați reușit să vă acomodați într-atât încât să vă lase să îi observați, să le pătrundeți lumea?
D.G.: Dincolo de ce se vede pe ecran, povestea cea mai interesantă este cea din spatele scenei, povestea "împrietenirii" cu personajele din film. N-aș putea spune că a fost un proces dificil, pentru că nu am pornit cu prejudecăți, am pornit, cum spun ei, cu inima deschisă și i-am găsit și pe ei cu inima la fel de deschisă și am interacționat foarte bine, au venit în întâmpinarea mea, m-au primit în lumea lor, iar eu am încercat să caut umanitatea din ei, fără a-i judeca. Despre procesul de împrietenire mi-ar plăcea să fac un viitor film, nu poate fi povestit în câteva rânduri, a fost fabulos cum am ieșit și eu și ei din bulele noastre și am constatat că suntem la fel, oameni cu aceleași trăiri, bucurii sau suferințe.
D.L.: Filmul a fost arătat prima dată la Festivalul Astra Sibiu. Spune-ne puțin cum a fost primit atunci filmul și care sunt așteptările odată cu lansarea pe marile ecrane!
D.G.: La Sibiu filmul a fost primit foarte bine, am avut sold-out la ambele proiecții, reacțiile au fost pozitive și din parte publicului și din partea presei. Despre film presa a scris că "Amar este portretul, uneori șocant, al unei lumi complexe, creionată după o îndelungată observație din interior" (G4Media), "regizoarea Diana Gavra intră în lumea închisă a hoților de buzunare și o prezintă publicului" (PressHub), "unul dintre cele mai bune filme documentare pe care le-am văzut în ultimii ani" (Republica), "autenticitate maximă" (Libertatea).
Premiul pentru Perspective noi i-a revenit documentarului Amar (România, 2023), de Diana Gavra, care a construit, cu tenacitate și curaj, "o relație de încredere și intimitate cu protagoniștii pentru a ne apropia de un grup de oameni pentru care a fura din buzunare este - așa cum descriu ei - "un mod de viață". Cu obiectivitate, fără senzaționalism, oferind eroilor spațiu pentru a-și exprima sincer viața complicată - acest film dezvăluie cu măiestrie personalitatea oamenilor din spatele stereotipurilor", a declarat juriul competiției.
Mă aștept ca filmul să stârnească controverse, unii vor spune că am romantizat viața infractorilor, alții vor fi probabil șocați, unora le va plăcea, alții se vor regăsi în film. Mi-aș dori ca acest film să fie o ieșire din bulă și pentru lumea noastră și pentru lumea lor, să începem să interacționăm altfel, nu numai trimițându-i la închisoare, ci oferindu-le un suport real pentru integrare socială.
D.L.: Au apucat să vadă filmul protagoniștii lui?
D.G.: Protagoniștii nu au văzut încă filmul, din motive obiective, o parte dintre ei sunt în închisoare. Eu sper să îl poată vedea, îmi doresc să poată fi proiectat și în închisori și să-l poată vedea, am avut o deschidere în acest sens de la Penitenciarul Rahova și Penitenciarul Giurgiu și le mulțumesc.