Euro 2024: Nemurirea sufletului

Mă plimb prin Viena în ziua în care Austria a bătut Polonia la Euro 2024 (3-1, pe 21 iunie 2024)). Nu văd nici o urmă de bucurie. Nu, am greșit: am văzut doi bețivi cu fulare cu însemnele echipei la gât care se sprijineau unul pe altul, e mai ușor să te menții în poziție verticală dacă ai patru picioare. Cum ar fi azi (22 iunie 2024) dacă România bate Belgia? Adrian îmi povestește despre calcule.

"Calcule. Toată lumea face calcule. Cum ieșim din grupă. Locul 1 sau 2 sau 3. Cine ar fi zis acum două săptămâni că vom face calcule când noi ne gândeam doar cum să nu luăm prea multe boabe. Așteptăm cu speranță meciul cu Belgia. Altă dată așteptam aceste meciuri cu resemnarea omului care știe care sunt limitele echipei, că orice ar face nu se poate întâmpla o minune. Și totuși minunea a venit. Speranță, asta ne-a oferit naționala. Măcar la fotbal să sperăm. Din nou calcule. Dacă Slovacia bate Ucraina suntem ca și calificați. Ar trebui să ținem cu Slovacia (n-a folosit, Ucraina a bătut cu 2-1), iar peste patru zile să îi batem. Calcule - dacă ne bate Belgia. Acum două săptămâni părea logic. Cum să te gândești la altceva când ei sunt pe locul trei în lume și au jucători în cele mai puternice campionate din Europa. Azi nu mai contează, noi avem o ECHIPĂ. Și asta se vede. Vedetele lor sunt în declin, dar sperăm să nu aibă o tresărire de orgoliu tocmai cu noi. Ce dacă sunt cotați cu mult peste ai noștri? După cum spunea Cruyff "nu joacă banii". Noi avem ceva ce ei nu au - suflet pentru națională. Sper să le mai fi rămas ceva după primul meci. Oare sufletul se reface ca și corpul?"

Asta mi-a spus Adi. Sufletul nu are nevoie să se refacă, îi răspund. Când eram copil și cădeam pe gânduri, mama mă admonesta: iar te gândești la nemurirea sufletului? Așa că haideți să fim noi cei care animă naționala. Hai, România!