Euro-Cronică de Doi Lei (din Bănie) (XVIII) - Șpriț-pauză (a)

Dacă azi nu avem meciuri, stăm la o taină. David întrebă, "ăi" bătrâni răspund.

David și Florin:

1. Faza grupelor s-a încheiat, refacem pronosticurile. Pe cine vezi în finală și cine crezi că va ridica trofeul la München pe 14 iulie 2024?
La începutul competiției speram ca Italia să fie campioană europeană, dar credeam că va fi Germania. Acum sper ca România să aducă trofeul la Crâmpoia, dacă se poate, la Nicu a lu' Bancu acasă, dar cred că va fi Spania fericita.

2. Spania a fost singura echipă cu un parcurs perfect: 9 puncte. Crezi că acest fapt îi face favoriți la marele trofeu?
Cred că sunt favoriți pentru că au un entuziasm pe care nu îl regăsesc la celelalte echipe mari cu șanse la trofeu. Cele 9 puncte sunt explicate și prin acest entuziasm dar și prin dorința fotbaliștilor tineri din lot de a se ridica la nivelul "bătrânilor". Gică Craioveanu spunea că au un vestiar foarte puternic și că de la Fuente a creat această stare.

3. Ce părere ai de prestația Croației?
Croația a fost, clar, o mare dezamăgire. Modric ar fi meritat un altfel de ultim turneu european, dar nu este cazul să îi plângem de milă. Cred că este timpul ca marii lor fotbaliști să treacă în tribune, să se întâmple acel inevitabil schimb de generații.

4. Până acum, care ți s-a părut cea mai mare surpriză de la acest turneu? Dar cea mai mare dezamăgire?
Cea mai mare dezamăgire este clar Croația. Aș completa lista cu Polonia, nu știu de ce mă așteptam la mult mai multe din partea ea. La începutul competiției pariul meu era Georgia, nu m-au impresionat însă foarte mult. Nu știu ce părere ai tu, dar eu aș numi Austria surpriza de până acum a acestui campionat european.

5. Crezi că România putea avea chiar mai multe puncte din cele 3 meciuri disputate în grupă?
Nu cred. Cu Belgia nu am fi putut învinge, a fost evident și nici egalul nu putea fi atins ușor. Poate în meciul cu Slovacia am fi putut câștiga, dat trebuie să fim sinceri. Cele patru puncte sunt extraordinare, suntem liderii grupei și analiza pe care tu mi-o propui este un alint.

6. În ultimele meciuri din grupa C au fost două meciuri fără gol. Având în vedere numele echipelor implicate în aceste meciuri, cum explici aceste rezultate?
Este logică și simplă explicația mea: liniștea calificării sigure la unele echipe, lipsa de concentrare a unor superfotbaliști care au în cap doar fazele eliminatorii ale competiției. Nu aș judeca echipele respective după prestația din aceste meciuri. Sunt sigur că vor tura motoarele la maxim în zilele ce urmează.

7. Te-ai fi gândit vreodată că într-o grupă din care fac parte Franța și Olanda poate termina pe locul 1 Austria?
Nu, nici eu, nici francezii și nici olandezii. Daaaaaar: cred că atât francezii cât și olandezii vor fi extrem de motivați și de atenți din acest moment. Austria nu le-a arătat limitele, atât francezii cât și olandezii știu ce pot, le-a arătat însă că pot fi învinși. Și Austria nu este un nume atât de mare. I-a pus pe jar. Să vezi cum vor arde în optimi!

7. Cum explici numărul mare de autogoluri de până acum?
Un autogol nu se poate explica decât prin lipsa de concentrare, prin superficialitatea autorului. Aceste autogoluri sunt partea comică a acestui turneu final. Sper ca în fazele eliminatorii să se marcheze cel puțin tot atâtea goluri din foarfecă.

8. Ce aștepți de la Generația de Suflet în fazele eliminatorii ale turneului final?
Mă crezi că după meciul fantastic cu Ucraina nu mi-am mai dorit puncte, nici măcar calificarea și mi-am dorit numai să păstreze magia aceasta ciudată pe care au aruncat-o asupra țării? Îmi doresc să nu greșească, să se lupte cum au făcut-o până acum. Este ceva frumos și în același timp ciudat la această națională a noastră. Vreau să rămân cu starea aceasta sufletească bizară și după următoarele meciuri.

9. Care este jucătorul român care te-a impresionat până în acest moment și de ce?
Nicușor Bancu. De ce? Pentru că este exact ca echipa: uneori hulit, alteori lăudat, pentru că aleargă până crapă, pentru că are freza aceea clasică (are Nicu loc și în distribuția unui film din anii '70), pentru că nu are tatuaje (sau nu știu eu?), pentru că dintre cei cu toate minutele de până acum este singurul care încă mai joacă și pe gazonul de la Botoșani. Am mult mai multe motive pentru care Bancu Nicușor de la Crâmpoia este favoritul meu și la acest turneu final.

10. Oamenii sunt tentați să compare parcursul naționalei de astăzi cu cel al Generației de Aur din 1994? Tu ce părere ai?
Dacă mă întrebai acum câteva zile îți spuneam că este o exagerare și iar te supărai pe mine. Astăzi răspunsul meu este diferit. Nu putem judeca ce simt oamenii. Eu nu simt același sentiment dar atunci, în 1994, aveam 11 ani, acum am 41.
Vreau să te gândești la un lucru însă, David: în 1994 meciul se termina la 4 dimineața și România era pe străzi. Nu erau telefoane mobile, nu exista facebook, instagram etc.
Oamenii au stins televizorul după meciuri, și-au luat bucuria și au dus-o în stradă. S-au întâlnit acolo, fiecare cu bucuria lui. Astăzi mobilizarea se face cu ajutorul internetului. Mie mi se pare totul puțin altfel față de 1994, lipsește romantismul acela ce a murit odată cu primul "like".