Săltând trăistuța în spate, Codruț se odihnea lângă pârâu. Mânuțele făcute căuș se cufundară în apa rece de munte. Scoase coltucul de pâine și-l împărți în două. Bucata rămasă o înfășură în năframă. Mângâie cusăturile îngălbenite de vreme. În luciul apei zări chipul măicuței și-i auzi glasul. Lumea nu e nesfârșită, dragul mamei. Eu o să plec într-o vreme. Până la un capăt de lume, să-i aflu pe tata, pe buna și bunul. Când deconectă aparatele, doctorul știu după zâmbetul lui că se reîntâlniseră.
Florentina Ghițescu
Unde e capătul lumii? Dacă aș ști unde este capătul lumii, aș merge până acolo pentru tine. Dacă aș fi foarte aproape de capătul lumii, să zicem cam la trei kilometrii de capătul lumii, aș putea să spun că aș merge până la capătul lumii pentru tine? Cât ar însemna mult sau suficient ca să te impresionez? Dacă aș locui la capătul lumii, tu ai putea să vii până aici pentru mine? Totul e relativ în lumea asta. În funcție de timp și spațiu. Ce e referință, este iubirea mea pentru tine.
Nicolae Popescu
Pricop își ridică greu rucsacul. Are doar o sticlă de apă și zece folii de doctorii, dar parcă poartă o stâncă pe umeri. Un junghi îi înfioară spatele adus. Mai e mult, Vero? Păi nu mai ții minte? Acum 50 de ani zburai până la mine-n sat. Pric răsuflă: Aveam interes. Acu' nu mai sunt salcâmi, doar gropile sunt aceleași, cred că e tot primarul ăla. Of, ai vrut tu călătorie inițiatică, nu puteam sărbători nunta de aur sub pătură, la Netflic ăla? Vera zâmbește, îl ia de mână și pornesc înainte încet, umăr lângă umăr.
