Deci în Moara cu noroc este vorba despre niște oameni care cum intra acolo, cum avea noroc. Cuvântul ăsta moară mă duce cu gându la Mona, din o carte care o citesc eu acum. Sunt fiert pe poveste, nu credeam că sunt așa romantic. Cum poți mă s-ă vezi o fată, s-ă îți placă gen tot la ea, să stea la tine și tu nimic. Îi dai un nume la o stea. Fâs. Ce, fetele vrea stele? Mona. Pe bune, dacă voi cunoaște o fată bengoasă cu numele ăsta, o ocolesc. Deci astronautu ăla nu a avut noroc. Mai bine trecea și el pe la moară.
Alina Ilie
În ia brodată de mamaia bătrână puteai jura că e păpușă. Nu rata însă niciun gard și niciun cireș. Atunci îi spuneau că băiat trebuia să se nască. Ea râdea și dădea fuga pe acoperișul casei și se punea pe cântat. Și cânta din Mirabela și din Angela Similea până când luna se făcea mare cât dragostea ei pentru muzică. Vecinii ascultau și-i sfătuiau pe părinți s-o facă artistă, doar că ei nu o visau muritor de foame. Așa că ea s-a făcut contabil dar eu știu că mama ar fi ajuns o stea. Știu pentru că mi-a cântat și mie.
Adina Colțea
Cu toții avem câte o stea undeva în univers, acolo se duc toate visele și dorințele noastre și așteaptă timpul potrivit întoarcerii în cale, îl ostoi bona în noaptea aceea cam înnorată. Puștiul rămase pe gânduri încă mult timp după ce ceilalți copii au adormit. Stătea cu coatele pe geam scotocind dincolo de nori, după stele. În zori lipsea de la apel. Undeva-n zare, între nisipuri, un aviator rătăcit s-a întâlnit c-un puști cu părul zburlit, care l-a rugat senin să-i deseneze o oaie.
