Se spune că o stea cade de fiecare dată când o dorință se îndeplinește. Când Mărin s-a-nsurat cu Rădina, a mai frumoasă din sat, a căzut o stea. Apoi s-a născut Iliuță și a mai căzut una. Stelele cădeau una după alta. Au avut nouă copii, toți mândri, cu frică de Dumnezeu. Zâmbi amintindu-și cum, uneori, le mai încurca numele. Asta se întâmpla demult. Între timp, se schimbaseră rânduielile, copiii plecaseră la oraș, Rădina i se prăpădise, iar Mărin își petrecea nopțile așteptând, împăcat, să mai cadă o stea. Ultima.
Arthur Ianoși
Doi îngeri plictisiți, pesemne nu avuseseră jucării în copilărie, fix când Soarele se pitula după fustele de catifea neagră ale Lunii, începură să facă praștie din stele și le-aruncau așa, unul spre celălalt, trăgându-le de coadă. De frică să nu-i audă Bărbosu', chicoteau înfundat, nu de altceva, dar la ultimii care îndrăzniseră să îi strice somnul le făcuse brânci taman pe Pământ, fără cale de întoarcere. Încă mirosea a căzătură-n urma lor, așa că evitară stelele cu nume și se mulțumiră cu cele neînțărcate.
Daniel Popa
Nu eram pe nici o listă pentru că statul se aștepta să vin după 7 ani de acasă, nu 6. Plus că toate locurile erau ocupate. Doamna învățătoare m-a primit totuși în clasa ei. Mi-a zâmbit și mi-a promis că totul va fi bine. A fost. M-a făcut să iubesc școala. Și eu am făcut-o să mă iubească mai mult decât pe fiul ei, care era cu mine în clasă. La mate el lua 10 și mie îmi dădea 10+. Pentru modul inedit de rezolvare a problemelor. În a III-a mergeam la olimpiade cu cei de-a IV-a. Cum o chema, frate?
