Despre mine: Spații sacre

Pe lângă latura profesiunii mele care merge de la filosofie, prin gândire critică și conceptuală, către arhitectură, mai e una foarte importantă, cea de proiectant. Adică, am ajuns arhitect, am fost la burse, am făcut cercetare, am scris și publicat studii și cărți. Dar ce am proiectat și construit?

Ca student, chiar în anul 1 cred, am proiectat o casă de vacanță la Smârdan pentru o familie dragă, mătușă pe linie paternă și unchi, împreună cu colegul meu de cameră de cămin în toți cei șase ani de facultate, arh. Marian Coman. Aici poposim vara chiar și acum, după patruzeci de ani aproape de când am proiectat această casă primă. Am mai făcut câteva proiecte înainte de a pleca la studii la Oxford, UK și apoi în SUA, la Cincinnati, dar niciun altul construit.

Întors din SUA, am primit primele comenzi serioase: trei biserici ortodoxe, mulțumită unui alt unchi, preot, Gheorghe Ilie, care era paroh la Amara, dar și consilier la noua Episcopie a Sloboziei și Călărașilor. Așa l-am cunoscut pe ÎPS Sa Nifon Mihăiță, acum în scaun la Târgoviște, împreună cu care am gândit și edificat destul de multe biserici ortodoxe din episcopie. La Urziceni, la Slobozia, la Fetești am ridicat câte două, plus una la Lehliu, plus un corp de chilii la mănăstirea din Slobozia (cu un proiect neacceptat de monumente, pe care și astăzi îl consider a fi fost mult mai interesant decât referința la Brebu). A fost o colaborare interesantă, în timpul căreia am învățat ce era de învățat spre a proiecta un program despre care nu mai știam nimic, încercând să reînnodăm legătura cu tradiția, retezată de perioada comunistă. Poate e de interes să vă povestesc cum am făcut asta. Nu eram singur, mai aveam câțiva tovarăși în acest proces de căutare: pe Florin Biciușcă, un foarte bun arhitect conceptual și teorist, împreună cu care am păstorit masterul numit Antropologia spațiului sacru (2001-2009) la UAUIM, alături de Daddy, aka +Arhepiscopul Chrysostomos de Etna, CA (care, până în 2019, când s-a dus dintre noi, devenise Mitropolit emeritus); pe Radu Teacă: el făcuse deja, la începutul anilor nouăzeci, un proiect de catedrală ortodoxă la Oradea, încă influențat de proprii săi mentori, Mario Botta și Zoltan Takacs, apoi a imaginat câteva lăcașuri de cult splendide; în fine, câțiva încă, pe care i-am și publicat într-un număr din revista Arhitectura numit "Biserici nouă" (1997), apoi în Arhitectura sacră contemporană / Sacred architecture today, Noi Media Print (2004).

Ce făceam, de fapt, era o formă de reverse engineering, încercând să înțelegem lăcașurile de cult existente, mai cu seamă pe cele din perioada interbelică, atunci când s-a atins un maximum de cercetare și inovație în orizontul tradiției ortodoxe la noi. Și discutam cu teologi precum Daddy, întrucât au fost rare cazurile de ierarhi locali dispuși să discute cu noi pe această temă trans-disciplinară.

La concursul de urbanism pentru catedrala patriarhală din 1999 nu am participat, întrucât credeam că locul nu e potrivit, fiind cel mai jos din București, în mlaștină (Piața Unirii).

Apoi a fost concursul național pentru catedrala patriarhală din București, din 2002. L-am câștigat împreună cu o echipă de tineri asistenți și studenți de la UAUIM București, după șase luni de muncă epuizantă, cu accidente (mi-am rupt mână și piciorul stângi la Zărnești, unde proiectam o mânăstire nouă).

Cu un an înainte pornisem un program de master de antropologia spațiului sacru, împreună cu Daddy, care mi-a fost și prieten și duhovnic și colaborator în scrierea unei cărți, publicându-mi o alta). Centrul de studii pe care îl conducea, CTOS, mi-a dat un titlu honoris causa în teologie, care îmi este foarte simpatic, deoarece îmi îngăduie să cânt la strană în bisericile pendinte de arhiepiscopia ortodoxă de Etna, CA, drept pe care nu l-am exercitat nicicând, din fericire pentru credincioși... Între timp, însă, am devenit adjunct professor (profesor invitat) la seminarul SPOTS, de pe lângă cele două mânăstiri și CTOS de acolo și țin legătura cu o lume extrem de specială și de importantă pentru cunoștințele mele despre spațiul sacru și arhitectura religioasă.