Culturescapes 2007: Fragmente culturale dintr-o ţară - I

În 5 decembrie 2007 s-a încheiat în Elveţia, la Basel, ediţia din acest an a Festivalului Culturescapes, care a avut ca ţară invitată România.

La intersecţia a trei ţări

Am venit la Basel la invitaţia Institutului Cultural Român pentru a participa la primele manifestări ale festivalului Culturescapes din luna noiembrie. Evenimentele culturale la care am participat au fost dublate însă din punctul meu de vedere de o rapidă acţiune de cunoaştere a unui oraş şi a unei ţări în care nu mai fusesem şi mai ales de descoperire al unui mod de a privi, a aborda şi a recepta cultura cu totul diferit de cel mioritic.

Particularităţile Elveţiei, ţară care nu este membră a Uniunii Europene deşi se află în inima Europei, sunt multe. Cu una dintre acestea m-am confruntat la un sfert de oră după ce am aterizat pe aeroportul din Basel, când am luat-o în direcţia în care plăcuţele indicau ieşirea şi se putea vedea un şir de taxiuri. În maşina aflată prima la rând, şoferul dormea liniştit. L-am trezit, iar el, plin de solicitudine, ne-a întrebat unde vrem să mergem. I-am spus în engleză... la Airport Hotel. Ne-a răspuns nelămurit în franceză că nu trebuie să ne ducă nicăieri pentru că ne aflam chiar în aeroport. Cu răbdare, am scos hârtia cu adresa hotelului, iar figura i s-a luminat. Nu-i aici, e la Basel. Păi nu e Basel? Doar am coborât din avion la Basel, nu aveam cum să fi greşit staţia. Nu e Basel. E Franţa. Zece metri mai încolo, după un gard de sârmă lângă care se găsea o maşină de poliţie în care dormea de această dată un poliţist, era Basel, adică Elveţia. Greşisem ţara. După aceea am văzut că într-adevăr numerele maşinilor erau franţuzeşti.

Am intrat înapoi în aeroport, am trecut pe un culoar pe care vameşii elveţieni ne-au privit cu solicitudine (nu cred că eram primii care făceam astfel de greşeli) şi am ajuns în Elveţia, de unde am fost duşi cu taxiul în circa trei minute la hotelul pe care îl căutam, contra unei sume considerabile (nimic nu e ieftin în Elveţia). Puţin mai complicat, dar din acelaşi aeroport, puteai ajunge şi direct în Germania.

Cultură cu tramvaiul

Oraşul Basel este denumit cu patriotism local "capitala culturală a Elveţiei" şi din multe puncte de vedere poate chiar este. Se pare că o seamă dintre taxele plătite de industriile locale se îndreaptă către susţinerea artei, şi în bună măsură a celei contemporane, cele nu mai puţin de 33 de muzee din localitate fiind o mărturie în acest sens. De la Muzeul anatomiei, la cel de istorie a hârtiei, scrisului şi tipăriturilor, de la Muzeul automatelor muzicale sau păpuşilor (cel mai mare din Europa), la Muzeul obiectelor funerare sau al pompierilor, de la Muzeele de istorie, la cele de arte plastice (multe dintre acestea fiind dedicate artei contemporane), cred că se poate găsi câte ceva pentru toate gusturile. Iar aceste muzee sunt vizitate de un public foarte divers şi numeros, un indiciu interesant privind profilul şi abundenţa publicului fiind orarul autobuzelor şi tramvaielor, care în week-end este mult mai dens decât în zilele de lucru, deoarece lumea este în mod evident tentată de acest tip de atracţii (magazinele sunt închise aproape în totalitate duminica, aşa că nu există nici un dubiu în acest sens).

Există multă cultură, multă istorie, dar şi o seamă de posibilităţi de divertisment care de care mai neaşteptate. Fiind iarnă, ofertele legate de Rin - fluviu ce reprezintă una dintre cheile succesului acestui oraş - sunt mai puţin semnificative, dar vara se pare că înotul în Rin este una dintre cele mai gustate activităţi. Dacă iarna interesul turiştilor, dar şi al elveţienilor, se îndreaptă mai mult către muzee, expoziţii sau săli de teatru, totuşi oraşul vechi, cu străduţele lui înguste, cu alura de sud de Germania, cu scările care leagă piaţete cu biserici ascunse între case cu aer medieval, îmbie la plimbări de descoperire, chiar dacă se poate întâmpla ca o ninsoare rebelă să îţi strice planurile şi să te determine să eşuezi într-o cofetărie în care specialităţile de ciocolată par a fi de o varietate infinită.
Muzică la Culturescapes

Iniţiat în 2003 la Basel, festivalul ce poartă numele Peisaje culturale (în traducere) prezintă, la fiecare dintre ediţiile sale, o regiune sau o ţară aflată la est de Elveţia, în diversele sale ipostaze culturale. Anul trecut, ţara invitată a fost Estonia, ediţiile din anii precedenţi au fost dedicate Georgiei, Armeniei si Ucrainei, pentru ca ţările vizate pentru anii următori să fie Turcia în 2008 şi Azerbaijan în 2009.

© Foto: Oltea Şerban-Pârâu