29.11.2007
Mulţi români care trăiesc în Elveţia, dar şi elveţieni autentici am văzut la concertul inaugural al festivalului Culturescapes de la Basel. Românii atraşi de neobişnuitul unui festival românesc în acel spaţiu, elveţienii aduşi de o apetenţă pentru cultură ce nu poate fi înfrântă nici măcar de exotismul unei teme precum România.


Există interes, există curiozitate intelectuală şi, de ce să nu recunoaştem, există liniştea necesară pentru a le avea. Iniţiat în 2003 la Basel, Festivalul Culturescapes prezintă la fiecare ediţie o altă ţară din est. Anul trecut, ţara invitată a fost Estonia, iar ediţiile din anii precedenţi au fost dedicate Georgiei, Armeniei şi Ucrainei. După România vor urma Turcia în 2008 şi Azerbaidjan în 2009.

Ediţia 2007 a Festivalului Culturescapes, organizată de PASS - Performing Arts Services Basel şi Institutul Cultural Român, alături de organizaţii partenere din Elveţia, a cuprins concerte cu lucrări ale unor compozitori români contemporani, zile ale filmului românesc, lecturi susţinute de autori din România, expoziţii de artă şi arhitectură, spectacole de teatru şi conferinţe, în principal la Basel, dar şi la Berna, Uster, Zürich şi Dornach, în Elveţia, precum şi la Lörrach, în Germania. Manifestările continuă până în 5 decembrie, când este programat la Martinskirche din Basel un concert pandant al celui inugural, cu corul Accoustic dirijat de Daniel Jinga, având-o ca solistă pe Elena Moşuc.

S-au petrecut multe şi diverse întâmplări culturale româneşti la Basel din 14 noiembrie şi până acum, dar concertul inaugural a avut aspectele lui reprezentative ce nu pot fi ignorate. Fragmentul din Simfonia de cameră de Enescu a avut sonorităţi aproape orchestrale, Kammerorchester din Basel beneficiind de avantajele acusticii bisericii. După familiarizarea concisă, în manieră occidentală (nu au fost mai mult de opt minute de muzică de Enescu) cu muzica românească academică a secolului XX, pe scenă a urcat Grigore Leşe împreună cu cele patru acompaniatoare ale sale, care a propus o versiune a baladei Mioriţa inspirând autenticitate. În mod evident, o prelucrare pentru scenă a baladei Mioriţa aşa cum a fost redată ea de Grigore Leşe îi impresionează adânc chiar şi pe cei care nu înţeleg limba. Finalul a revenit corului bisericii Stavropoleos din Bucureşti, condus de Gabriel Constantin Oprea, cu muzică bizantină. A fost cu adevărat un program relevant pentru cultura română, excelând prin concizie şi bun gust.

Voi reveni în săptămânile următoare asupra acestui subiect.

0 comentarii

Publicitate

Sus