Însă nu acel gol de lipsă, de incomplet, ci un gol parcă plin.
Este o senzație stranie, pentru care momentan încă îmi caut cuvintele potrivite să o pot descrie complet.
Un gol plin, în sensul în care viața mi-a luat tot ce construisem material pe acest pământ, dar mi-a oferit în schimb alte daruri, mult mai prețioase.
Am înțeles că uneori trebuie să faci pași înapoi și să fii doar un observator.
Pe final de an, nu mai am nicio dorință de a controla nimic, zero energie de a mai acționa în vreo direcție. Tot ce-mi doresc este să mă odihnesc.
Toate ce s-au întâmplat în acest an mi-au dărâmat viața, precum un castel de nisip luat de valuri în timpul unei furtuni.
Iar acum după furtună, nu mai am castel, este gol.
Însă mă simt plină în suflet pentru că mă am pe mine. Mai puternică, mai încrezătoare, mai completă ca niciodată.
Acesta este golul meu plin. Și mai straniu este că încep să mă acomodez cu el și îmi place cum se simte. Se aseamănă cu libertatea.
Niciun job să mă țintuiască într-un loc anume, nicio relație să-mi creeze obligații, fără prieteni care să mă încarce cu dramele lor.
Sunt doar eu și atât.
Poate furtuna asta mi-a curățat viața de ultimele resturi inutile, a curățat drumul spre ceea ce înseamnă de fapt viața cu adevărat?
Cine știe... Momentan sunt doar eu cu mine.
Resturile le-a luat marea și le-a dus departe în larg.
Mi-a rămas doar amintirea a ceea ce a fost odată.
O viață de corporatistă, ce trăia pentru weekenduri pe munte și cross-uri alergate prin Europa. Un salariu peste medie și beneficii medicale premium era ceea ce numeam eu succes profesional. Cât de trist.
Și totuși era formula prin care eu accesam medicamentul ce îmi hrănea ființa - călătoritul și exploratul lumii cât mai colorat și mai divers.
Anul 2023 a fost anul cu vacanțe din plin și devenise adictiv. Nu am conștientizat că îmi abuzam sufletul într-un job și o corporație extrem de toxică pentru a alimenta această adicție. Inițial am zis că este o perioadă de tranziție spre ceva mai aliniat cu valorile mele, însă pe parcurs uitasem de tot de planul meu, mai ales când am dat de gustul rezervării biletelor de avion fără piedici financiare.
Însă a venit 2024 și furtuna lui a măturat tot.
Top 3 lecții învățate în 2024:
1. Am învățat să mă bazez pe mine însămi.
Chiar în primăvară, când natura renăștea și îmbia la bucurie și fericire, eu am fost trăznită de fulgerul unei concedieri din neant venite.
Ceea ce pentru alții este normal să se mai întâmple din când în când în viață, pe mine mă pusese la pământ. Fără economii, fără plan B, fără surse adiționale de venit, fără familie bogată în spate, fără sprijin de la vreun iubit, soț ori prieteni umanitari.
Eram doar eu și Kimi, câinele meu.
După ce am procesat ce s-a întâmplat și care au fost acțiunile din partea mea care au contribuit la declanșarea acelui eveniment, mi-am asumat responsabilitatea pentru acel prezent și am început să fac curat în mormanul de resturi din urma furtunii.
Am făcut un sumar scurt al talentelor, abilităților și a experiențelor profesionale, precum și un top al valorilor sfinte pentru mine, de la care să nu mă mai abat. A rezultat un plan de acțiune prin care să mă reconstruiesc.
De la achiziții într-un domeniu tehnic, eram acum administratorul unic al propriei mele firme, prin care ofeream consultanță în marketing antreprenorilor din domeniul turistic.
După două contracte de succes, am zis că lumea este a mea și că voi da lovitura.
Speranța mea de a-mi recâștiga stabilitatea sărise la cer ca o rachetă.
Însă mijlocul anului a declanșat o altă furtună.
Niciun nou contract, niciun interes din nicio parte. Nu se mai întâmpla nimic.
Posibili clienți se arătau interesați, după care dispăreau.
Campania de marketing pornită în colaborare cu o altă agenție cu vechime, a adus zero clienți.
2. Am descoperit o nouă pasiune: sustenabilitatea.
Toamna anului 2024 mă găsise deja obosită, însă sus pe metereze, promovând acum sustenabilitatea și importanța ei în turism și nu numai.
Am consumat tot ce însemna resursă gratuită de educație și de îmbunătățire a abilităților mele. Aplicasem la două granturi pentru afaceri la început de drum.
Frecventam evenimentele de networking pentru antreprenori.
În tot acest timp, condusă fiind de o încredere puternică că totul va fi bine.
"Uite cât de curajoasă ești, acționând și socializând, sigur șansa ta este aproape, mai puțin, mai rezistă puțin" era replica din mintea mea de fiecare dată când gânduri intruzive îmi dădeau târcoale.
3. Am înțeles că eșecul este o parte normală a vieții și poate fi o oportunitate de creștere.
Totuși... Decembrie este aici, și astăzi 13.12.2024, scriu aceste rânduri din aceeași situație.
Fără job, fără contracte și economii jeopardizate.
Acum nouă luni mă gândeam că voi da naștere unei vieți noi.
Am întrebat Chat GPT dacă se poate întâmpla să naști mai târziu de 9 luni și mi-a răspuns: femeile care sunt însărcinate pentru prima dată au o probabilitate mai mare de a naște peste termen.
Poate asta este totuși cauza. Este prima dată în 40 de ani de viață, când îmi iau soarta în brațe și am grijă de ea, asigurându-mă că este aliniată cu sufletul meu și misiunea lui în această lume.
Astăzi este gol în brațele mele, însă plin în interiorul meu cu iubire pentru mine. Este plin de înțelepciune din lecțiile dureroase, învățate și bine fixate, dar și plin de credință.
Se spune că nu este bine să aștepți, pentru că te poziționează într-o energie pasivă și altcineva va decide pentru tine. Și sunt ok cu asta.
Aștept să culeg roadele muncii mele, pentru că acțiunile noastre, ca și fructele, au nevoie de timpul lor pentru a se coace.
Poate viața mea este precum o gutuie.
A înmugurit în primăvară și se coace târziu în iarnă, pe ziare.
Va urma...
*
Așteptăm topurile / retrospectivele amintirilor voastre din anul 2024 în word, cu diacritice (nu uitați un titlu și o fotografie reprezentativă pentru unul din momentele anului 2024), pe adresa [email protected]. Vă așteptăm cât aveți nevoie pentru a scrie. Suntem aici oricând ne scrieți. Mai multe detalii despre acest fel de top în invitația de aici. Pe scurt: prima și singura regulă e că nu e nici o regulă, puteți scrie despre tot ce v-a rămas în minte și suflet din 2024. Vă rugăm să dați ștafeta mai departe, trimițând invitația prietenilor voștri. (Redacția LiterNet)