Ca să îmi limpezesc gândurile îmi deschid agenda 2024 și observ cuvintele pe care le-am notat pentru a defini acest an: "agitat", "provocator", "instabil".
"Instabil" știu clar la ce se referă. Cu toții știm. Lovitura politică pe care am primit-o ne-a făcut pe toți să ne trezim, să ieșim din bula noastră, să privim stânga-dreapta și să conștientizăm realitatea dură, pe care, probabil, nu voiam să o recunoaștem. Cred că nu sunt singura care a ascultat și a făcut mai multă politică decât oricând. Poate aveam nevoie de asta, poate ar fi bine să facem politică înainte de fiecare alegeri și între ele, nu doar când "se îngroașă gluma", poate e un semn să fim mai implicați. Să fim mai implicați, nu doar "în meseria noastră", ci și social și politic. Asta îmi propun pentru mine pe viitor. Asta înseamnă acest "instabil" notat în agendă. Acum, pentru cei care deja au zis în gând "asta nu era actriță, ce treabă are ea cu politica?", voi trece la oile mele.
"Provocator" a fost din punct de vedere teatral. Toate gândurile pe care le-am manifestat (că tot e un cuvânt la modă) anii trecuți s-au împlinit în 2024.
Prima provocare a fost Domnișoara Nastasia în regia lui Andrei Mihalache. Am ajuns să joc în acest spectacol din șansă (prima opțiune a regizorului pentru personajul Nastasia nu a putut să onoreze rolul, așa că mi s-a arătat mie). Am început sceptică repetițiile, dar, ușor-ușor, am intrat total în drama acestei fete. Surprinzător, chiar și pentru mine, căutările pentru acest personaj m-au consumat interior cum cred că nu mi s-a mai întâmplat din facultate. Într-un final, aș zice că a fost un succes personal. Încă un pas cinstit făcut pentru "mai binele viitor".
Următoarea provocare a fost să aleg dintre trei proiecte care urmau să se desfășoare simultan. Cum se întâmplă... ori nu faci nimic cu lunile, ori toate vin deodată. Am ales și am început repetițiile la Teatrul Regina Maria. M-a încântat reîntoarcerea pe scena din Oradea, eu fiind bihoreancă, din Aleșd. În iunie am avut premiera Piciul, un musical în două acte în amintirea lui Charlie Chaplin, regia Halasi Imre. Proiect care m-a bucurat nespus, îi apreciez foarte tare pe colegii mei actori orădeni.
În caz că mai aveam nevoie de o confirmare că alegerile noastre cotesc viața pe drumuri necunoscute, alegerea mea de a juca în Oradea a dus la propunerea de a mă alătura echipei Teatrului Clasic Ioan Slavici din Arad. Provocare pe care am acceptat-o și așa a început "agitația", adică drumurile.
În Arad am avut onoarea de a face trei înlocuiri, în spectacolele unor regizori pe care îi îndrăgesc și îi respect foarte tare, atât ca artiști, cât și ca oameni. Cu doi dintre ei lucrasem anterior. Cele trei spectacole sunt Sclavi în regia lui Dragoș Mușoiu, Vârful aisbergului în regia lui Cristi Popescu și Oameni pe care nu-i mai iubești în regia Letei Popescu (Leta fiind cea cu care nu mă întâlnisem artistic înainte). Am cunoscut îndeaproape niște oameni pe care îi văzusem și îi admirasem în spectacole, cărora acum le sunt foarte recunoscătoare pentru răbdarea lor, energia pozitivă și deschiderea cu care m-au primit.
Pentru ca totul să aibă o continuitate de genul "nu există coincidențe", premiera pe care tocmai am avut-o la Teatrul de Nord Satu Mare este Cum se scrie
Un alt gând artistic, la care nici nu îndrăzneam să visez, s-a materializat. Premiera națională în cadrul TIFF 2024 a filmului The Secret of Pin-Up Island, regia și scenariul fiind semnate de Alecs Năstoiu.
Cam asta e înșiruirea de "noroc" care a dat peste mine în 2024.
Nu vreau să pară că mă laud... dar vreau să pară fapte care s-au aliniat după mulți ani de muncă dedicată, cu implicare și dăruire totală. Vreau să îmi reamintesc mie, și vouă, că nimic nu se pierde, toate se acumulează și cresc și apoi înfloresc atunci când probabil avem cea mai mare nevoie.
Îl văd pe 2024 ca pe un an cadou.
După ce am scris ce am scris, îmi zic... "ia să citesc ce am publicat anul trecut". Caut Ioana Cheregi LiterNet, găsesc, citesc, ajung la final, văd că îmi doresc... ne doresc... "Ne doresc un 2024 mai... mai... mai... Să fim sănătoși, voioși, generoși și reali unii cu alții! (Ioana Cheregi, al meu 2023 la 33)"
... cred că îmi doresc la fel și pentru 2025...
*
Așteptăm topurile / retrospectivele amintirilor voastre din anul 2024 în word, cu diacritice (nu uitați un titlu și o fotografie reprezentativă pentru unul din momentele anului 2024), pe adresa [email protected]. Vă așteptăm cât aveți nevoie pentru a scrie. Suntem aici oricând ne scrieți. Mai multe detalii despre acest fel de top în invitația de aici. Pe scurt: prima și singura regulă e că nu e nici o regulă, puteți scrie despre tot ce v-a rămas în minte și suflet din 2024. Vă rugăm să dați ștafeta mai departe, trimițând invitația prietenilor voștri. (Redacția LiterNet)