Cristian Manafu şi Carmen Holotescu sînt organizatorii din acest an ai RoBloggers Survey, sondaj viral, ajuns la a doua ediţie, care ia pulsul blogosferei româneşti. Cei doi ne-au răspuns la cîteva întrebări despre trendurile urmate de blogurilor autohtone.
Multe site-uri se tem de bloguri
Cosmin Popan: Care sînt principalele modificări faţă de anul trecut în blogosfera românească?
Cristian Manafu: Aproape s-a dublat numărul blogurilor. În trei zile am depăşit numărul de răspunsuri înregistrate anul trecut. În plus, acum avem două blogosfere. Vechea blogosferă, formată din cei ce au început să bloggeze cam din 2005 sau înainte şi care deja se ştiu între ei. Şi noua blogosferă, crescută din cei care au lansat un blog anul acesta, majoritatea studenţi şi elevi sau proaspăt angajaţi în diverse companii. Aici intră şi vedetele, şi jurnaliştii anunţaţi în 2007. Am vrut să ştim mai multe şi despre percepţia bloggerilor asupra personalităţilor din blogosferă sau a celor care ar fi potriviţi pentru un rol de blogger. În continuare, platformele de blogging străine, precum Wordpress şi Blogger, sînt folosite pe scară largă, ceea ce arată eşecul platformelor locale în a atrage utilizatori. Merită menţionată aici prezenţa locală deloc de neglijat a platformei WeBlog.ro.
C.P.: Care sînt categoriile cu cea mai spectaculoasă evoluţie? Oferă aceste categorii o alternativă viabilă la media tradiţională?
C.M.: Blogurile jurnalistice au prins avînt destul de puternic, susţinute parţial şi de grupurile media, însă blogurile personale conduc detaşat într-un top al categoriilor. Blogurile reprezintă o alternativă doar pe un anumit gen de informaţii şi definesc un nou mix editorial. Politica şi socialul nu lipsesc de pe multe bloguri, însă sportul şi maşinile nu îi interesează pe bloggeri. Există un interes aparte pentru subiecte de timp liber, media şi tehnologie. Divertismentul e şi el puternic reprezentat. Nu văd, în schimb, vedete de tabloid pe bloguri. Blogurile au rol complementar pentru mass-media şi pot fi un barometru excelent privind măsurarea interesului pentru informaţii al unui target care e din ce în ce mai neinteresat de presa clasică. Este însă posibil ca, în viitor, pe diferite nişe neexploatate sau slab reprezentate în media, să apară bloguri puternice. Acum multe site-uri se tem de bloguri.
C.P.: Cum apreciaţi raportul dintre numele consacrate din spaţiul media tradiţional prezente în blogosferă şi numele emergente strict în spaţiul web?
C.M.: Raportul de forţe este în favoarea celebrităţilor din media. Cred că cele mai bune exemple din rîndul celebrităţilor sînt Cătălin Tolontan, Adrian Năstase, Andrei Chiliman, Victor Ciutacu şi Răzvan Exarhu. Dintre vedetele născute din blogosferă, i-aş menţiona pe Zoso şi Andressa.
C.P.: Care este profilul bloggerului român?
C.M.: Este tînăr, are între 16 şi 35 de ani. Aproape 2 din 3 bloggeri sînt bărbaţi, ceea ce ne arată că avem acum mai multe bloggeriţe faţă de anul trecut (cînd aveam 1 din 4). Mai mult de jumătate urmează o facultate sau au terminat una. Dacă nu sînt elevi sau studenţi, cei mai mulţi lucrează în IT&C şi media, marketing şi comunicare. Tot peste jumătate se ocupă de doar un singur blog, însă 1 din 4 bloggeri postează pe două jurnale. Iar cei mai mulţi dintre ei, peste 80%, şi-au deschis blogul în perioada 2005-2007.
C.P.: Cum apreciaţi volumul banilor care se cîştigă pe reclame în blogosfera românească? Care ar trebui să fie calităţile unui blog pentru a atrage reclamă?
C.M.: Publicitatea pe bloguri e la început. Se cîştigă cel mai mult din AdSense, undeva în jur de 100-200 de euro pe lună. Se observă însă o creştere a numărului de campanii de bannere pe bloguri, iar aici Dacia a dat tonul. Astăzi nu mai sînt reguli în privinţa publicităţii pe bloguri. Anumiţi advertiseri nu vor intra pe bloguri controversate, preferîndu-le pe cele cu nume în spate sau specializate. E însă important publicul căruia i te adresezi şi nişa pe care activezi. Văd mai degrabă o creştere a publicităţii pe blogurile de nişă decît pe cele personale sau de divertisment, deşi acestea din urmă pot genera un trafic mai numeros. Publicitatea pe bloguri ar trebui raportată la calitate (a bloggerului, a posturilor, a buzz-ului pe care îl poate genera acesta) şi mai puţin la cantitate.
O serie de bloguri fac copy-paste de pe fluxuri de ştiri / site-urile publicaţiilor consacrate. Cum ar trebui reglementată situaţia? În nici un fel. Blogurile prin această practică nu fac decît să genereze awareness pentru publicaţia respectivă. Dacă eu citez NewsIn de cîteva ori pe blog, îi validez calitatea de bun informator. Iar dacă nu se citează sursa, nu e nici o problemă. Într-un fel sau altul, se va şti cine a dat ştirea primul.
C.P.: Care sînt numele pe care le aşteptaţi în blogosferă?
C.M.: Nu aştept vedete sau şi mai mulţi ziarişti, aştept oameni de business cu experienţă, manageri de companii şi antreprenori.
C.P.: Există orgolii în blogosfera românească?
C.M.: Ohoo! Şi cîte! Blogul a scos orgoliul şi egocentrismul din români. "Am blog, sînt cineva" pare a fi motto-ul blogosferei. Majoritatea atacurilor lansate în blogosferă au pornit din orgolii. Există un nucleu al bloggerilor în jurul cărora gravitează alţi bloggeri. Există o comunitate de bloggeri din publicitate şi Internet, care e cea mai importantă. Dar există şi una a iubitorilor de carte, care a generat protestul de la TVR sau întîlnirile de bookcrossing.
C.P.: Cum apreciaţi evoluţia blogosferei româneşti în viitorul apropiat?
C.M.: Blogurile instituţiilor media nu prea au avut succes. Cred însă în continuarea dezvoltării unui agregator de posturi, a reţelelor de bloguri specializate şi a publicităţii în acest mediu. Aştept şi ziua în care un blog va deveni site în sine. Poate chiar cel al lui Iulian Comanescu, că tot a început recent să vîndă reclamă pe blog.
Aştept blogul scris de comisarul european român
C.P.: Care sînt principalele modificări faţă de anul trecut în blogosfera românească?
Carmen Holotescu: S-a maturizat, multe bloguri impunîndu-se ca spaţii de informare, documentare, colaborare. Există o diversitate a blogurilor tematice, specializate, cu conţinut original, bine scris, argumentat. A crescut numărul reţelelor de bloguri. Comentariile devin de multe ori adevărate dezbateri între membrii comunităţii dezvoltate în jurul unui blog. Media tradiţională şi-a sporit interesul nu doar în a monitoriza blogurile, dar şi în a se exprima prin intermediul lor. Posturi sau emisiuni de televiziune, radio, ziare şi reviste au propriile bloguri, de multe ori jurnaliştii se exprimă şi pe blogurile personale. Au fost organizate multe evenimente, conferinţe la care blogurile au fost o temă importantă. Au pornit multe iniţiative din blogosferă. Numărul de bloguri a crescut spectaculos, probabil de 3 ori, pînă la 40 de mii, aceasta şi datorită unor platforme noi româneşti sau reţelelor sociale care oferă membrilor facilitatea de a-şi deschide un blog.
C.P.: Care sînt categoriile cu cea mai spectaculoasă evoluţie?
C.H.: Blogurile jurnalistice, politice, de PR, de business, corporatiste, dar şi de cultură sau educaţionale devin tot mai vizibile, aceasta şi datorită personalităţilor, profesioniştilor cunoscuţi din domeniile respective care îşi creează blog şi dau un plus de credibilitate fenomenului.
C.P.: Există orgolii în blogosfera românească? Cît de închegată consideri că este aceasta?
C.H.: Da. Le putem însă privi şi ca un factor de dinamizare, provocare, pentru celelalte sau pentru publicul lor. Nu ştiu dacă o blogosferă trebuie sau poate fi închegată, avînd în vedere dimensiunea şi diversitatea sa. Important este să se păstreze cîteva norme de etică, o civilizaţie a dialogului. Putem vorbi însă de o comunicare constructivă între bloguri, de mobilizare în multe iniţiative, aşa cum se întîmplă şi la RoBloggersSurvey 2007.
C.P.: Cum apreciezi evoluţia blogosferei româneşti în viitorul apropiat?
C.H.: Va fi tot mai evident că poţi fi la curent cu ceea ce se întîmplă în sectorul tău profesional doar dacă urmăreşti şi un număr de bloguri de calitate din domeniu, că dialogul purtat prin intermediul acestora consolidează comunităţile de interes şi de practică. Va fi un instrument important în crearea unui portofoliu al activităţii profesionale, de cercetare. Instituţiile de învăţămînt îl vor adopta, nu doar cîţiva dascăli inovatori, ca pînă acum. Aceasta şi ca urmare a încurajării la nivelul MECT, a proiectelor la care vor participa şcolile româneşti prin programul eTwinning, la care România e parteneră de la 1 octombrie 2007, sau a reţelelor profesionale în care activează universitarii. În viitorul apropiat, vor apărea multe bloguri politice, în curînd blogul va fi sinonim cu un birou virtual. Cred că vor fi şi surprize în a-i descoperi altfel pe politicieni, în a afla despre noi oameni politici. Sper că tot mai multe bloguri româneşti, impecabil scrise în limbi de circulaţie, să devină puncte de informare, comunicare şi colaborare în spaţiul european sau mondial. Aştept cu interes ca bloguri scrise de comisarul european român - aşa cum o fac deja mulţi comisari - sau de parlamentarii noştri europeni să impună teme de interes, să fie citate.
(Interviu preluat din Dilema Veche, octombrie 2007)