Numerizare: un cuvînt care nu există în limba română contemporană (LRC); în Dexonline e "tradus" prin "numerotare", iar în DOOM nici măcar nu apare. Și totuși, desemnează o primă etapă, o primă treaptă, un prim salt esențial (și, se va vedea, esențializant) de-a dreptul ontologic care este însă, în felul acesta, ocultat, sărit: un salt sărit.
Vorbim cel mai frecvent de digitalizare, dar digitalizarea este ulterioară, primul pas, esențial ca schimbare de regim, repet, ontologic, îl constituie digitizarea, denumirea anglosaxonă a ceea ce francezii numesc, repet, numerizare.
Eu cred că de preferat este numirea franțuzească, pentru că arată, nu maschează, denunță, nu acoperă despre ce este vorba, ce (ni) se întîmplă: "(trans)punere în numere", numerizare a lumii, a realității.
Ceea ce este radical mai mult decît simpla "punere în imagini" sau chiar în semne. Devenirea-semn și simulacru a realității constituie, tocmai, "superficializarea" ei, semiotizarea realului defininind o tendință internă a capitalismului (tot mai) tîrziu. Reducție-semn, disponibilizare ca semn, destin al devenirii-marfă, fluidizarea și fluidificare a realului pentru apropierea lui de condiția de flux permanent a capitalului, pe urmele inventării monedei, a evoluției banilor, a financiarizării lumii prin dematerializare generală ("materia" fiind, tocmai, abstrasă, abstractizată pentru a putea fi, în același timp, extrasă, sustrasă: două fețe - ca de monedă! - ale aceluiași proces).
Numerizarea înseamnă mai mult și mai profund, radical-structural, ontologic: matematizare. Simplu spus, re-spun: "(trans)punere în numere" a realului.
Primă etapă, saltul esențial, de la analogic la numeric.
O "traducere". Dar ce fel de traducere? Disponibilizare digitală a analogicului prin numerizare. O sărim, o ocultăm, dar acolo începe, se transformă totul. "Ușurare" a realității și de realitate
Numerizare: dublă operație, aparent contradictorie, de păstrare (arhivare, conservare) și (astfel) accesibilizare a datului ca data. Mutare și mutație. "Convertire", "transformare". Ca să putem decola mai ușor spre Marte.
"Numerizarea transformă un proces analogic într-un format numeric, fără a modifica procesul însuși": nu intervine, dar se separă de el, îl lasă în urmă, îl face irelevant, îl "depășește" Numerizarea înseamnă "depășirea" analogicului.
Digitalizarea este ulterioară și generalizatoare, și presupune digitizarea-numerizare. Aceste etape decurg unele din altele și se presupun unele pe altele: 1o numerizare (digitizare) ® 2o digitalizare ® 3o "transformare digitală".
"Tranziție numerică": 1/0. Analogic / numeric: "două moduri de reprezentare a informației de tratat", cea analogică fiind de exemplu (Larousse) descrisă ca "variație continuă a unei mărimi fizice concrete".
În fine: pentru contrabalansarea "traducerii" numerizante, meta-retro-versiunea de la matematic la lingvistic, dat fiind că numerizarea, ca salt matematizant, este un esențialism reductiv de esență economică, ca toată metafizica (din real, "Ideea"), continuarea și definitivarea ei.
Dar realitatea, știm, nu există, apare doar prin astfel de operații și proceduri de reducere și "sublimare"...
Vorbim cel mai frecvent de digitalizare, dar digitalizarea este ulterioară, primul pas, esențial ca schimbare de regim, repet, ontologic, îl constituie digitizarea, denumirea anglosaxonă a ceea ce francezii numesc, repet, numerizare.
Eu cred că de preferat este numirea franțuzească, pentru că arată, nu maschează, denunță, nu acoperă despre ce este vorba, ce (ni) se întîmplă: "(trans)punere în numere", numerizare a lumii, a realității.
Ceea ce este radical mai mult decît simpla "punere în imagini" sau chiar în semne. Devenirea-semn și simulacru a realității constituie, tocmai, "superficializarea" ei, semiotizarea realului defininind o tendință internă a capitalismului (tot mai) tîrziu. Reducție-semn, disponibilizare ca semn, destin al devenirii-marfă, fluidizarea și fluidificare a realului pentru apropierea lui de condiția de flux permanent a capitalului, pe urmele inventării monedei, a evoluției banilor, a financiarizării lumii prin dematerializare generală ("materia" fiind, tocmai, abstrasă, abstractizată pentru a putea fi, în același timp, extrasă, sustrasă: două fețe - ca de monedă! - ale aceluiași proces).
Numerizarea înseamnă mai mult și mai profund, radical-structural, ontologic: matematizare. Simplu spus, re-spun: "(trans)punere în numere" a realului.
Primă etapă, saltul esențial, de la analogic la numeric.
O "traducere". Dar ce fel de traducere? Disponibilizare digitală a analogicului prin numerizare. O sărim, o ocultăm, dar acolo începe, se transformă totul. "Ușurare" a realității și de realitate
Numerizare: dublă operație, aparent contradictorie, de păstrare (arhivare, conservare) și (astfel) accesibilizare a datului ca data. Mutare și mutație. "Convertire", "transformare". Ca să putem decola mai ușor spre Marte.
"Numerizarea transformă un proces analogic într-un format numeric, fără a modifica procesul însuși": nu intervine, dar se separă de el, îl lasă în urmă, îl face irelevant, îl "depășește" Numerizarea înseamnă "depășirea" analogicului.
Digitalizarea este ulterioară și generalizatoare, și presupune digitizarea-numerizare. Aceste etape decurg unele din altele și se presupun unele pe altele: 1o numerizare (digitizare) ® 2o digitalizare ® 3o "transformare digitală".
"Tranziție numerică": 1/0. Analogic / numeric: "două moduri de reprezentare a informației de tratat", cea analogică fiind de exemplu (Larousse) descrisă ca "variație continuă a unei mărimi fizice concrete".
În fine: pentru contrabalansarea "traducerii" numerizante, meta-retro-versiunea de la matematic la lingvistic, dat fiind că numerizarea, ca salt matematizant, este un esențialism reductiv de esență economică, ca toată metafizica (din real, "Ideea"), continuarea și definitivarea ei.
Dar realitatea, știm, nu există, apare doar prin astfel de operații și proceduri de reducere și "sublimare"...