Irina Ionescu: Tocmai s-a încheiat cea mai recentă ediție (a XV-a) a Festivalului Underground de la Arad (teatru, film, dans, arte vizuale), 20-29 iunie 2025 - cu tema Cancel Culture. Cum a fost? Din punctul de vedere al organizatorului...
Ovidiu Balint: Organizatorul vede și resimte, în primul rând, disfuncționalitățile. Au fost câteva, dar nu au afectat desfășurarea festivalului. Apoi, din moment ce nu am primit reacții negative nici din partea spectatorilor, nici din partea artiștilor participanți înseamnă că a fost încă o ediție reușită.
I.I.: Este al doilea an în care re-organizați festivalul, după o perioadă de întrerupere. Cum s-a întâmplat? Un festival care a debutat în 2003 și a fost reluat, după mulți ani de pauză, în 2024. Ați reușit să îl resuscitați... Care ar fi istoria Festivalului Underground?
O.B.: După 12 ani de pauză. Festivalul s-a născut în urma unui refuz. În 2002 eram managerul altei instituții de cultură din Arad (Casa de Cultură). De un an de zile reușisem, împreună cu actorul Ioan Peter Pit, care conducea o trupă independentă, să reabilităm parțial Teatrul Vechi. Mulți actori și regizori ai Teatrului Clasic arădean îmi propuseseră să produc spectacole, dorindu-și o altă abordare artistică, pe care conducerea de atunci a teatrului nu o accepta. Așa ne-am trezit că avem opt spectacole în portofoliu, care se jucau în Teatrul Vechi (Hirschl) și în curtea Casei Hirschl. În acel an le-am propus pentru Festivalul de Teatru Clasic, ca un fel de secțiune Off. Directorul de atunci m-a refuzat elegant, spunându-mi: "Ovidiu, ăsta e un festival serios. De ce nu faci tu un alt festival pentru astfel de spectacole?" Și anul viitor așa am făcut. Am avut și șansa să fi fost primul și singurul festival dedicat producțiilor independente, iar în acea perioadă începuseră să apară tot mai multe producții și companii independente. Așa că, festivalul a prins cheag și consistență într-un timp foarte scurt. În plus, beneficiam și de spațiul foarte ofertant al Teatrului Vechi. Nu în ultimul rând, am mai și găsit câțiva nebuni frumoși care au crezut în dezvoltarea festivalului: Theo Herghelegiu, Victor Scoradeț, Ștefan Iordănescu, Radu Dinulescu...
I.I.: Revenind la ediția 2025... Credeți că pandemia ne-a făcut pe toți mai comozi? Comportamentul publicului s-a schimbat în anii din urmă, în anii în care festivalul nu a avut loc? În Arad... Are publicul altă structură, alt comportament?
O.B.: Pandemia a schimbat atitudinea publicului și abordările artistice. De fapt nu pandemia a făcut asta, ci tehnologia de care ne-am folosit în pandemie. Spectatorii care-și căutau accesul la un act artistic, artiștii care căutau modalități de exprimare artistică. Comportamentul publicului nu s-a schimbat. Publicul s-a schimbat. Adică sunt alți tineri care își doresc alt gen de spectacole, altul decât cel prezentat în teatrele instituționalizate. Avem însă și adulți, trecuți de 35 de ani, tinerii spectatori de odinioară ai festivalului. Da, acum e puțin mai greu să dezvolți din nou un public al festivalului. La prima tinerețe, Festivalul Underground a mai beneficiat de o șansă. Aceea de a fi coexistat în Arad trei festivaluri de teatru pentru elevi: unul în limba română, unul în limba engleză și unul în limba franceză. Acestea creșteau și educau publicul pentru festivalurile mari. A mai supraviețuit doar festivalul de teatru pentru elevi în limba franceză, din păcate. La HUB cultural mARTA ne propunem să reînființăm festivalurile de teatru pentru elevi.
I.I.: Ce înseamnă teatru underground pentru dumneavoastră, ca director al Festivalului Underground?
O.B.: Ceea ce a însemnat încă din anii '60 ai secolului trecut: forma rebelă de exprimare artistică, împotriva sistemului instituționalizat, mult mai comod și mai sigur pentru artiști... Foarte puține festivaluri invită producții sau companii de teatru și de film independente. Nu fac parte din sistem! De cele mai multe ori sunt considerate și de proastă calitate, fiindcă se joacă în baruri, hale, parcuri, ruine etc. Artiștii își cară singuri decorurile, reflectoarele, instalațiile de sunet, costumele, se machiază singuri și, mai ales, sunt și propriii lor manageri și impresari. Deci, ceva nu e în regulă cu ei pentru sistem. Fiindcă în sistem, pentru un actor lucrează cel puțin un mașinist, un inginer de lumini, un inginer de sunet, un cabinier, un recuziter, apoi urmează impresarul, cel care alege textul dramatic, secretara directorului, directorul teatrului, contabilul teatrului etc. De obicei, toți însoțesc actorul dacă acesta este invitat la un festival. Festivalul Underground e un festival rebel, care își caută rebelii printre artiști și printre spectatori.
I.I.: Am văzut spectacole în spații foarte diverse: scene convenționale, un club/pub, în aer liber... Dar și la Teatrul vechi, o ruină - în fapt... Fără prea mult farmec... Văd că nu sunteți de acord... Un spațiu prin care zboară și porumbeii... Dar un spațiu care înțeleg că este foarte important pentru Arad, la care orașul și dumneavoastră personal țineți foarte mult... Un fost teatru din care în prezent au supraviețuit doar patru pereți de cărămidă, susținuți de stâlpi de beton... Care este - pe scurt - istoria Teatrului Vechi din Arad?
O.B.: Hmmm, toți artiștii care au pășit în Teatrul Vechi au rămas gură-cască, simțindu-i energia deosebită. Toți mi-au spus că și-ar dori un astfel de spațiu la ei în oraș. În București, Târgu-Mureș, Galați, Constanța, Iași, Piatra Neamț, Timișoara, Cluj, Craiova, ba chiar și la Londra sau Paris și Tbilisi. Clădirea monument istoric este importantă pentru memoria colectivă a arădenilor. Este unul dintre primele teatre de piatră (adică permanent) construite în această parte a Europei, fiind inaugurat în același an, 1817, cu teatrul din Oravița. Cel din Oravița a avut șansa unei administrații locale mai dinamice, care prin anii '90 a avut ambiția să îl declare cel mai vechi din România, beneficiind astfel de renovarea realizată de Ministerul Culturii. Teatrul din Arad a fost construit de un comerciant evreu, Jacob Hirschl, care locuia și își avea magazinul în casa de lângă. L-a construit ca pe o afacere, fiind un spațiu în care să își petreacă timpul liber ofițerii încartiruiți în Cetatea Aradului. În anul 1907 i se adaugă balconul din beton, iar clădirea devine primul cinematograf de pe actualul teritoriu al României, Urania. Funcționează ca cinematograf până la începutul anilor '80, când autoritățile comuniste vor să îl dărâme, pentru a face loc unui bloc de locuințe pentru protipendada comunistă. Din fericire, este salvat de arhitectul-șef de atunci al orașului și de directorul teatrului. Se încearcă atunci reabilitarea lui, însă la Revoluția din 1989 lucrările sunt întrerupte. În anii '90, în Casa Hirschl își au sediul două instituții de cultură, una sub egida Consiliului Județean, cealaltă sub egida Consiliului Municipal. Cele două consilii încep un proces stupid pentru stabilirea proprietarului, perioadă în care ambele clădiri sunt revendicate de moștenitori, iar în anul 2007 trec în proprietatea acestora. Instituția de cultură de sub egida Consiliului Municipal devine chiriaș. Dar, în anul 2010, instituția este desființată. Iar din anul 2011, Teatrul este abandonat. În anul 2022 este cumpărat de o firmă cu sediul în județul Harghita, MANEVI PRO TRANSILVANIA. În 2025, HUBul cultural mARTA, împreună cu două asociații culturale, a reușit să încheie un contract de comodat cu actualii proprietari, pe o perioadă de zece ani, pentru repunerea Teatrului Vechi în circuitul cultural. Cu ajutorul celor de la ARED (Arad Real Estate Development) am reușit în doar zece zile să refacem parțial interiorul teatrului, făcându-l utilizabil pentru Festivalul Underground. Așadar, noi ne vom ocupa de administrarea teatrului pentru următorii zece ani. Bineînțeles că proprietarii, împreună cu noi, caută posibilități de finanțare a unei reabilitări și renovări a clădirii monument istoric. Teatrul Vechi poate găzdui orice tip de eveniment cultural, spectacole de teatru, proiecții de film, concerte de mică anvergură, expoziții de artă plastică, spectacole de dans.
I.I.: Ce este HUB cultural mARTA? Organizația pe care o conduceți. Și organizatoarea festivalului.
O.B.: HUB mARTA este o instituție de cultură, înființată de Consiliul Local Municipal Arad, special pentru administrarea clădirii monument istoric M.A.R.T.A. Finanțarea instituției vine din subvențiile asigurate de CLM Arad, dar și din fonduri atrase și venituri proprii. Clădirea a găzduit prima fabrică de autovehicule și autoturisme din această parte a Europei și a fost primită ca donație de Primăria Municipiului Arad. Suntem în faza de pregătire a proiectului tehnic pentru atragerea unei finanțări nerambursabile, în valoare de aprox. șapte milioane de euro, pentru reabilitarea clădirii și reconversia ei într-un centru cultural. Finanțarea este asigurată prin Programul New European Bauhaus al Comisiei Europene și se va derula prin ADR Vest (Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest). Denumirea instituției vine de la o reinterpretare a acronimului inițial, care, în traducere, însemna "Fabrica maghiară de autovehicule". mARTA înseamnă multicultural, multimedia, multietnic, iar HUBul își dorește să fie exact ceea ce definește cuvântul preluat din limba engleză, un centru de conexiuni, un centru de interes. Cultural, în cazul nostru. Programul cultural cuprinde proiecte diverse, de la rezidențe artistice și educație permanentă, până la producții artistice, în parteneriat public-privat, simpozioane de artă plastică și festivaluri de teatru, film și muzică. Casa M.A.R.T.A. este acum în noul centru comercial al Aradului, vis-à-vis de două malluri, lângă Gara CFR și între patru cartiere mari. Noul centru cultural este situat într-o aglomerare urbană de aprox. 50.000-60.000 de oameni, locuitori sau vizitatori. Suprafața utilă a clădirii este de aprox. 10.000 mp. Clădirea M.A.R.T.A. va găzdui și un muzeu al tehnicii și tehnologiei, dar și opt săli multifuncționale, ateliere pentru artiști, spații expoziționale etc. Unul dintre scopurile principale ale HUBului este și acela de a pregăti manageri culturali și parteneri pentru viitoarele programe și proiecte, în special reconversia Cetății Aradului. Această reconversie va schimba destinul Aradului, dar și al întregii regiuni. Fiindcă nici un oraș din Europa nu mai are un astfel de spațiu disponibil, de aprox. 100 de hectare, pe trei niveluri, în chiar mijlocul lui. Cetatea este un oraș în oraș. Mai multe despre HUB cultural mARTA puteți afla pe www.HUBmarta.ro.
I.I.: Ce ar mai fi de spus despre Festivalul Underground de la Arad (www.undergroundfestival.ro), organizat de HUB cultural mARTA?
O.B.: În 2025 am schimbat modalitatea de selecție a spectacolelor pentru festival. Din două motive: sunt deja foarte multe producții independente, dar și pentru că am vrut să vedem dacă festivalul este într-adevăr așa cum credem noi, unul dorit și căutat. Prin urmare, am deschis un apel pentru înscrieri și am avut plăcuta surpriză să fie 78 de spectacole înscrise și aprox. 45 de companii. Plus aprox. 20 de producții cinematografice. Începând din acest an am permanentizat și două workshopuri, unul de producție de film și altul de actorie pentru adolescenți.
I.I.: Aveți deja idei despre ce ar trebui făcut/schimbat în 2026? Începe să se contureze deja ediția 2026?
O.B.: Da. Modificăm structura festivalului, care se va desfășura pe patru secțiuni: de teatru IN, OFF, de film și de teatru pentru copii (stradal și de marionete). Selecția spectacolelor pentru secțiunea IN va fi asigurată de Claudiu Groza, pentru secțiunea OFF se va deschide din nou un apel de înscrieri, la fel și la secțiunea de film independent. Pentru secțiunea de spectacole stradale și pentru copii selecția va fi asigurată de Radu Dinulescu. Am început să căutăm și coordonatori workshopuri. Se întrevăd și parteneriate pentru alte spații neconvenționale, foste fabrici etc. Urmează să stabilim și perioada exactă de desfășurare, fiindcă în 2025 s-a suprapus peste alte două festivaluri de teatru, de la Sibiu și de la Reșița.