Citiți prima parte a acestui text aici.
Vă propuneam în prima parte a acestui text să ne gândim la cinci tendințe, la cinci proiecții care, în aceste zile, îmi par din ce în ce mai plauzibile. Ele sunt: Îndrăgostirea de A.I., Capitalismul transcendental, Invidierea robotului, Invazia fantomelor, Nemurire și obediență.
La final am adăugat o problemă despre care încă nu știu dacă le cuprinde pe toate ori dacă e determinată de suma lor. Răspunsul vă aparține.
Am vorbit despre primele două, să trecem la următoarele două:
3. Extinderea omului, restrângerea libertății.
Una dintre marile teme legate de viitor este implantarea în corp a unui dispozitiv prin intermediul căruia omul se va conecta permanent la internet.
Dispozitivul se numește Brain-Computer Interface (BCI), adică o interfață între creier și calculator. Două dintre companiile care lucrează la un asemenea implant sunt Neuralink (a lui Elon Musk) și Synchron (printre ai cărei finanțatori se numără Bill Gates și Jeff Bezos).
Implantul unui BCI (în creier sau în piept) înseamnă conectarea cu un computer și, deci, cu rețeaua. Acum, numărul electrozilor care preiau informația biologică e de ordinul unităților, dar, la fel ca în cazul oricărei tehnologii, acest număr va crește pe măsură ce se perfecționează experimentele.
În prima fază, implantul va ameliora sau chiar ar putea vindeca boala Parkinson, tot felul de paralizii, orbirea etc.
În a doua fază, posesorul de BCI va putea controla cu mintea obiecte conectate la rețea aflate în proximitatea sa.
Cheia acestei probleme constă în cantitatea de informație care poate fi transmisă prin BCI, de pildă, într-o secundă. Când doi oameni vorbesc, ei comunică, grosso modo, cam un cuvânt pe secundă, adică aproximativ un byte.
Marea provocare a omenirii va consta în simplul fapt că două computere performante (sau două A.I.-uri) comunică, tot într-o secundă, trilioane de bytes. Cu alte cuvinte, omul nu are cum să concureze cu această viteză a transmiterii de informație decât dacă și el devine un hibrid, dacă se "androidizează" prin intermediul unui BCI.
Consecințe:
a) Se creează o presiune în care omul ajunge să invidieze mașina (idee formulată în anii '50 de filosoful german Günther Anders): omului îi este rușine cu imperfecțiunea flagrantă a corpului său și cu slăbiciunea capacității sale de procesare.
b) În același sens, "corpul este ceva ce trebuie depășit" (Nietzsche): extinderea decalajului dintre om și eficiența produselor sale, tentația de a ține pasul, de a nu pierde bătălia.
c) Cum se modifică problema libertății, ținând cont că, odată implantat un BCI, creierul posesorului poate fi accesat de către entități din rețea?
Posibilitate: viitoarele războaie vor fi purtate doar între creiere.
4. Invazia fantomelor: cinci faze.
Prima fază a invaziei fantomelor a fost apariția televiziunii. Un eveniment pe care-l percepi sub formă de imagine este, pe de o parte, prezent în mintea ta, iar, pe de altă parte, rămâne absent, fiindcă se petrece, totuși, altundeva. Dar o entitate care e deopotrivă prezentă și absentă este o fantomă.
A doua fază a fost inventarea rețelelor de socializare: ceea ce creăm în rețea fiecare dintre noi, utilizatorii activi, este o extensie fantomatică a eului nostru, un Eu virtual care ne va supraviețui și ale cărui fragmente sunt în afara controlului nostru.
A treia fază a fantomatizării lumii a început deja, cu posibilitatea ca un om să fie înregistrat pe larg din timpul vieții, acea informație să fie introdusă într-un soft de A.I., iar, după moartea lui, urmașii să poată "dialoga" cu un chatbot care e dublul digital al acelui om. (De exemplu, acest caz celebru.)
A patra fază a invaziei fantomelor va fi, probabil, inserția directă în rețea, prin upload, a unui "agent" care va cuprinde informația integrală din memoria unei persoane (vezi serialul Pantheon de pe Netflix). Acel agent va avea autonomie și va acționa ca o fantomă digitală.
În fine, a cincea fază a fantomatizării: re-introducerea informației dintr-un asemenea agent într-un corp produs artificial, într-un robot. Pe scurt, animarea unei entități mecanice cu datele de viață ale unei persoane decedate: "umanizarea" androidului.