Citiți primele două părți ale acestui text aici și aici.
Vă propuneam în primele două părți ale acestui text să ne gândim la cinci tendințe, la cinci proiecții care, în aceste zile, îmi par din ce în ce mai plauzibile. Ele sunt: Îndrăgostirea de A.I.., Capitalismul transcendental, Invidierea robotului, Invazia fantomelor, Nemurire și obediență.
La final am adăugat o problemă despre care încă nu știu dacă le cuprinde pe toate ori dacă e determinată de suma lor. Răspunsul vă aparține.
Am vorbit despre primele patru, să trecem la ultima și la întrebare:
5. Nemurirea individuală, androidizarea omenirii.
Ceea ce trăim în aceste luni, reașezarea sferelor de influență de la nivel mondial, are legătură cu competiția acerbă privind inteligența artificială.
Iar aici intervine un paradox: e probabil că memoria noastră va putea fi salvată în cloud, însă această posibilă nemurire riscă să fie plătită cu cedarea supremației omenești către o specie artificială, pe care tocmai noi am creat-o.
Până atunci, e limpede că asistăm la o "cursă a înarmării cu A.I.", în special între SUA și China. În această competiție, soluția propusă de unii miliardari americani este să fie lăsați să creeze teritorii autonome unde să (le) fie permise experimente genetice și farmacologice, precum și experimente de conectare om-mașină.
Pentru a câștiga această cursă a înarmării, puterea politică din America are nevoie de investițiile și dotările marilor platforme tehnologice, iar asta înseamnă că proprietarii acestor platforme vor avea o influență tot mai mare.
Putem presupune că tendința globală va fi o "androidizare" a omenirii. Într-un eseu din 1972, scriitorul Philip K. Dick făcea această predicție: "Androidizarea cere obediență. Și, mai ales, predictibilitate. Atunci când răspunsul unei persoane la orice situație dată poate fi prezis cu acuratețe științifică este momentul precis în care se deschid porțile pentru producția pe scară largă a formei de viață androide."
În loc de consecințe la această temă, trei întrebări:
a) va exista o reacție colectivă împotriva acestei uniformizări?;
b) ce forme va lua războiul împotriva androidizării?;
c) poți lupta analogic cu o entitate atot-cunoscătoare?
*
6. Redefinirea lumii
În finalul acestui text, vă propun o temă la care nu am un răspuns închegat. Intuiesc doar că se leagă de toate cele de mai sus. Premisa ei sună așa:
Am constatat că există o nevoie în creștere de a defini valori și concepte care altădată erau de la sine înțelese.
Concret: de ce auzim tot mai des discuții cu privire la următoarele întrebări:
ce misiune au părinții?
ce este școala și de ce avem nevoie de ea?
ce rost are să mai iubești?
de ce să lupți pentru libertate?
de ce realitatea este bună?
Oare nu cumva transferul cunoașterii omenești către A.I. creează această "golire de sine" a omenirii? Nu cumva se aplică principiul vaselor comunicante: ce vărsăm la "ei" pierdem și uităm noi?
Nu cumva suntem în faza a treia a trilemei lui Gorgias: cunoaștem tot mai multe despre secretele realității, dar am pierdut capacitatea de a le comunica, de a le transmite copiilor?
Există vreo legătură între acest fenomen și faptul că ei își inventează un nou limbaj?
Unde s-a produs ruptura?
Aceasta e întrebarea pe care v-am promis-o la început: ce mai poate constitui un suport de realitate, un "menținător" de realitate, în lumea noastră?