Flăcările înghițeau casa, iar familia dinăuntru se topea în cenușă, cu strigăte, cu urme. Din cenușa încinsă s-a născut femeia, între grinzi prăbușite și fum gros, cu pielea fierbinte și ochii deschiși. Nimeni n-a văzut-o ieșind, dar a rămas, singură, tăcută. A mers printre oameni fără să lase pași, fără să îmbătrânească, purtând în ea mirosul focului. Credea că a supraviețuit unei tragedii, că a fost aleasă din întâmplare. Abia mai târziu a înțeles: era o stafie, venită pe pământ ca să devină propriul ei mesia.
Ana Ludușan
Șontorogul lui Puțurca bate în ușa vecinului, mai s-o spargă. Omul iese în pridvor și exclamă: Ho, parcă te împinge Michiduță. Șontorogul nu se vede din omăt. Stai să te mătur. Lasă-mă vecine să intru că nu mai pot răbda și împinge ușa cu umărul. Azi-noapte m-am întâlnit cu Isus. Vecinul își face cruce. M-am întâlnit și mi-o zis să nu mă însor cu Tița lu' Sâlie. Bine-o zâs, îi măritată. Da' are bani la bancă, de la copii, din străinătate. Și ce vrei de la mine? O vorbă bună. Să-l ascult pe Isus sau să mă uit la bani?
Dorin Vasile
Trebuia să ajung urgent la Buzău, dar viscolul mi-a încurcat planurile și am rătăcit prin întinderea albă. Când am pierdut orice speranță, am văzut luminile. Statuia, ca cea de la Rio, m-a primit cu brațele deschise. În motel era cald și m-am băgat imediat la somn. Mi-am visat părinții, bunicii, chiar profesorii din școala generală și m-am trezit fericit cum eram în copilărie. Micul dejun a fost excelent. Personalul este foarte amabil, iar fata de la bar mi-a făcut cu ochiul. Am hotărât să rămân încă o zi.
