Bunicul mi-a spus că cel mai scurt drum spre fericire îl reprezintă banii. Apoi, a venit tata cu teoria lui. Sexul, a decretat el. Mama m-a învățat că e iubirea, bunica că-i sacrificiul. Prin școală, am ajuns la concluzia că, pentru profesori, era învățătura. Prima iubită a răsturnat situația. O gură potrivită unde trebuie. Nevasta mi-a demonstrat că nu e căsnicia. Gore, prietenul meu de la cârciumă, zicea că e romul la 50. Când a venit rândul lui fii-miu să mă întrebe asta, i-am spus că habar n-am.
Elena Fermuș
Nu toate muștele fac miere. Fericirea nu e când îți râde gura pân' la urechi, ca după un banc bun. Fericirea-i când îți râde sufletul. Al meu, de copil, n-a fost lăsat. Doar gura-mi râdea, în fața lumii-n care mă târa mama, ca să culeagă lauri. Tot ce ea nu reușise-n viață, a pus în cârca mea mică. Fără să-ntrebe. Nu mi-a dat răgaz să fiu și copil. Obsesia ei bolnavă mi-a răpit anii de sărit coarda, de alergat cu fluturii. Geaba succesul, sufletul tot nu mi-a râs. Fiindcă nu-și urmase propriul vis. Aia e fericirea.
Gabriel Moldovan
După divorț, golesc apartamentul ca pe un furuncul copt. Dau la o parte obiectele, prietenii comuni, amintirile. Păstrez doar ce aduce plăcere imediată. Ordinea aduce liniștea, tăcerea devine confort. Zilele se optimizează, trecutul se stinge, prezentul nu cere nimic. Camera ajunge perfect curată, funcțională, mulțumită. Caut să mă așez și mă opresc. Spațiul e prea gol pentru un corp. Realizez că am eliminat și locul din mine unde aș fi putut sta. Rămân în picioare, ultimul obiect inutil dintr-o cameră fericită.
