A căzut de pe umeri, buf, și s-a rostogolit la picioarele ei. Îi vedeam sub rochie, purta niște chiloți tetra moartea pasiunii. Tocmai mă pregăteam să râd, hă hă, Tanțo, ce chiloți ai, când am văzut-o că se-apleacă și m-apucă de păr. Mă ținea așa, spânzurat în dreptul feței ei mirate. O vedeam de-aproape, avea nasul cârn și buze bosumflate, muream s-o pup da' nu puteam că mi se bălăngănea capul aiurea, de la stânga la dreapta. Când a-nceput să-mi smulgă delicat câte-o geană, mă iubește, nu mă iubește, m-am trezit.
Gheorghiță Mircea
Reclama din email îmi promitea să mă salveze de prozaicul vieții. De unde știau? Sătul de toate, m-am programat. Rutinele alungă farmecul vieții, mi-au explicat, de aceea capul tău va fi separat, rutinele zilnice preluate pe un cip fixat în măduvă, iar capul va fi fixat pe corpul unui android customizat. Am ales un corp atletic, visam de mult unul. Privesc cum corpul meu merge dimineața la birou și se întoarce fără ca cineva să observe că i-ar lipsi ceva. Apoi mă întorc în pat lângă iubita mea. Fără cap e perfectă.
Johanna Scîntee
Totul a început cu Ioan Botezătorul, care și-a pierdut capul pentru o dansatoare. Peste 1500 de ani, Henric al VIII-lea scăpa de soții, nu prin avocați, ci prin călăi, iar fiica lui, Elisabeta I, de rivala la tron. Otomanii retezau o generație de Brâncoveni, lăsând în istorie doar un cogniac. Revoluția franceză retehnologiza procesul prin folosirea ghilotinei. Regele Ludovic al XVI-lea rămânea fără cap, tron și soție. În sufragerie, unei figurine LEGO i s-a rostogolit capul sub canapea. Istoria mereu se repetă.
