(Andrei Bar are 15 ani și este în clasa a IX-a la Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică "Octavian Stroia", Cluj Napoca - clasa de Artă Dramatică. Fragmentele de mai jos - scrise cu italice - fac parte dintr-o carte pe care o citește la această vârstă și sunt însoțite de câteva gânduri ale sale)
Pe aripi de sânge - Briar Boleyn, Editura Litera, 2026
traducere din limba engleză de Elena Macoviciuc.
Directorul și-a sprijinit mâinile pe birou.
- Am înțeles că ai avut o primă zi interesantă la Bloodwing.
- S-ar putea spune și așa. Clar m-am făcut de râs în mai multe moduri.
[...]
- Nu acesta a fost scopul Academiei Bloodwing? Să fii nemilos? Am fost atentă la discursul dumneavoastră. Din punctul meu de vedere, persoana care m-a sabotat ieri a făcut exact ceea ce i-ați învățat să facă.
- E și ăsta un mod de a privi lucrurile. Ce specimen interesant ești, domnișoară Pendragon! Puțini pieritori i-au văzut pe vampiri. Cei mai mulți aveau noțiuni destul de idealiste despre cum este viața supremilor.
- Sunt sigură de asta. Dar eu n-am crescut idolatrizând vampirii. Sper că, prin urmare, o să vă văd pe toți exact așa cum sunteți.
Directorul Kim s-a aplecat în față.
- Și cum anume suntem?
Ne-am privit.
- Puternici, am spus într-un final.
Directorul Kim a deschis gura, dar n-am aflat niciodată ce voia să spună, deoarece, în acel moment, ușa din spatele meu s-a deschis și profesorul Sankara a pășit înăuntru, învăluit într-o robă de mătase violet strălucitoare.
- Îmi pare rău că am întârziat, domnule director! Bărbatul înalt cu pielea închisă la culoare, și-a frecat bărbia cu o expresie ușor amuzată. N-am fost niciodată matinal, după cum bine știți. Apoi s-a uitat la mine și a zâmbit. Domnișoară Pendragon. Mă bucur să te revăd!
Nu m-am putut abține să nu îi răspund la zâmbet. Sebastian Sankara era vampir, exact ca directorul Kim. Și totuși, era ceva care îi deosebea.
Deși profesorul de lupte se uitase cum Visha mă făcuse una cu pământul, doar ca să vadă cât de departe puteau merge lucrurile, m-am surprins fiind deja pe punctul de a-l ierta. La urma urmei, și Odessa fusese o profesoară dură. Nu chiar atât de brutală, dar aveam sentimentul că ar fi aprobat în mare parte metodele lui Sankara.
Sau poate asta era doar calea pervertită a Academiei Bloodwing! Faptul că o asemenea brutalitate între studenți începuse să mi se pară deja acceptabilă?
- Îți mulțumesc că ni te-ai alăturat, Sebastian! Înțeleg că ai ceva de zis în privința orarului domnișoarei Pendragon pe viitor, a spus directorul Kim.
- Da. Deși cursul de arme avansate a fost trecut pe orarul Medrei ca o glumă, nu a fost nimic amuzant în felul în care Visha Vaidya a bătut-o ieri în timpul orei, a spus profesorul Sankara direct. Ar trebui să i se permită să rămână la curs.
- Dar e un curs pentru al doilea an.
- Așa este. Și știi cât de selectiv am fost în a-i accepta doar pe cei mai buni studenți. Doar supremi și numai aceia care aveau potențialul real de a deveni războinici adevărați.
Sankara s-a uitat la mine. Mi-am dat seama că nu o văzusem pe Regan acolo ieri. Asta însemna că nu era făcută să devină războinic?
Sau pur și simplu fusese într-o altă secțiune?
- Dar ea are ceva special. Lord Drakharrow a avut dreptate să o trimită aici. N-am văzut niciodată un pieritor care să lupte mai bine. Cu sulița sau cu pumnii.
- Dar ea este pieritoare, a insistat directorul. Nu suprem. Regulile sunt reguli.
- Așa cum i-am spus domnișoarei Pendragon ieri, călăreții de dragoni obișnuiau să se antreneze alături de supremi. Erau nevoiți s-o facă. Luptau cot la cot. Ei bine, dacă vrem ca această tânără să aibă vreo șansă să facă același lucru într-o zi, atunci ar trebui să o ajutăm să exceleze în orice mod putem.
- Sebastian, poate n-ai observat asta, dar domnișoara Pendragon nu are un dragon. Cum ar putea ea să lupte alături de supremi?
- Nu eu am trimis-o aici. A fost o decizie mult deasupra rangului meu. Dar mă îndoiesc că domnișoara Pendragon își dorește să fie inutilă. Cu sau fără dragon, dați-i ceva de făcut! Ceva la care să aspire. S-a uitat la mine. Vrei să fii capabilă să lupți alături de supremi într-o zi, nu-i așa, Medra?
L-am fixat cu privirea.
Să lupt alături de supremi? Nu. Să lupt împotriva lor? Absolut! Și pentru asta era nevoie să știu ce știau ei. Trebuia să devin cât mai puternică.
Aveam să accept orice antrenament de lupta pe care mi-l permiteau.
- Sigur că da. Absolut. Da. M-am uitat la director și am încercat să par cât mai docilă și dornică. Vă rog, domnule! Poate că n-am un dragon. Dar am sângele unui călăreț. Și sângele meu tânjește să lupte. Transformați-mă într-o resursă! Lăsați-mă să fiu o studentă de care Academia Bloodwing să fie mândră. La urma urmei, Lord Drakharrow însuși m-a trimis aici. E evident că vrea să învăț tot ce pot, nu-i așa?
Dacă directorul Kim se pregătea să refuze, menționarea lui Lord Drakharrow a părut să-l convingă.
S-a încruntat.
- Bine. Domnișoara Pendragon poate rămâne oficial la cursul de arme avansate. Dar va trebui să finalizeze și antrenamentul de luptă e bază cu ceilalți studenți pieritori. Nu este scutită de asta.
- Este în regulă, a spus repede profesorul Sankara. Acel curs este despre arme ușoare și luptă corp la corp. Va fi un contrast bun.
[...]
- Îmi cer scuze, nu mi-am dat seama că Sebastian era deja aici. [...] Cu toții am fost martori la mica debandadă a lui Pendragon de ieri după-amiază, nu-i așa? Sau măcar ați auzit despre ea.
- Mulți studenți au fost ținta constrângerii în mod nepotrivit din când în când, Rodriguez. Directorul Kim a fluturat mâna cu dispreț A fost o farsă copilărească. Dacă despre asta e vorba...
- Nu este, a întrerupt Rodriguez. Totuși, din ce am văzut eu, e un miracol că domnișoara Pendragon nu a murit. Ai intrat și tu în mintea ei, nu-i așa, Kim? Ai încercat să oprești persoana care o folosea? I-ai spus să coboare imediat? Și apoi ea a sărit de pe vârful capului dragonului?
Directorul Kim nu a spus nimic.
- Exact cum am crezut, a spus Rodriguez, părând mulțumit. Este ridicol de susceptibilă. Este un pericol pentru ea însăși și pentru ceilalți. Chiar vrei ca singurul tău elev care e călăreț de dragon să se omoare pentru că o studentă supremă e geloasă și îi spune să o facă? Sunt sigur că Viktor Drakharrow ar fi încântat să audă că tocmai consoarta nepotului său a murit în prima ei săptămână de cursuri.
Am observat că directorul începea să se înfurie.
- Și nu-mi spune că nu mai există dragoni, căci nu contează, îl cunoaștem cu toții pe Lord Drakharrow. Cu toții știm că e obsedat de readucerea dragonilor. [...]
- Cum m-ați putea ajuta, domnule profesor? l-am întrebat, vorbind pentru prima dată de la sosirea lui. Nu am crezut că există ceva ce s-ar putea face în privința constrângerii.
- Aici te înșeli, a spus Rodriguez triumfător. Fiecare vrajă are o contravrajă. Iar constrângerea, deși este o magie înnăscută a vampirilor, e tot o vrajă - deși oamenii cred deseori că este specifică speciei. Însă nu e așa. Și cei care nu sunt supremi pot stăpâni constrângerea.
- Vrei să spui că pieritorii pot folosi constrângerea? l-a întrerupt directorul, cu o expresie neîncrezătoare. Imposibil!
- Nu e deloc imposibil. Cu sârguință și muncă grea se poate face. Deși foarte puțini muritori au avut aptitudini pentru o astfel de magie, este adevărat, a răspuns Rodriguez. De fapt, obișnuiam să predăm un astfel de curs aici. Era pentru supremi și anumiți pieritori. Ceva despre al doilea nivel al constrângerii.
- Și presupun că tu ești unul dintre ei, nu-i așa, Gabriel? a spus profesorul Sankara, interesul lui părând sincer. Stăpânești constrângerea? Impresionant! Dar, pe de altă parte, nu m-aș aștepta la nimic mai puțin de la tine.
Profesorul Rodriguez s-a înroșit ușor deasupra gulerului său uzat.
- Nu, nu o stăpânesc. Nu chiar.
Am avut impresia clară că mințea.
- Dar am avut experiență cu opusul său. Pavăza.
- Pavăza? am izbucnit, nereușind să-mi stăpânesc entuziasmul Este ce pare să fie?
- Este o formă de apărare împotriva constrângerii. S-a uitat apoi la director. Una în care fiecare călăreț de dragon a fost instruit temeinic. [...]
- Sugerezi să o antrenezi pe domnișoara Pendragon în această vrajă a pavezei? l-a întrebat directorul. Profesorul Sankara tocmai m-a convins că ar trebui să urmeze cursul lui de arme avansate. Cu asta, plus cursurile ei obișnuite și perioadele de studiu, mă tem că domnișoara Pendragon va avea destule pe cap.
- Aș fi încântată să adaug încă un curs, domnule director, am spus repede. Poate aș putea înlocui unul dintre cursurile mai puțin potrivite, cum ar fi restaurarea? Sau aș putea merge în timpul prânzului ori după terminarea cursurilor. Mi-aș da silința. Aș face orice e nevoie. Jur!
- Pare entuziasmată, domnule director, a spus Sankara cu un zâmbet. Nu e de mirare. Dacă există o studentă atât de hotărâtă să-i facă rău încât a pus-o să se urce pe unul dintre dragoni în timpul discursului dumneavoastră, atunci cine știe ce ar putea încerca data viitoare? Poate că Rodriguez are dreptate și nu e o idee chiar atât de rea. Doar puțin neobișnuită.
- Neobișnuită, da, dar am avut și alți elevi. Nu ar fi prima, a spus Rodriguez repede.
- Datoria ta principală este să predai cursurile care ți-au fost atribuite, Gabriel, a spus directorul rece. Nu să-ți facilitezi propriile proiecte secundare.
- Desigur. Asta și fac. Dar regulile școlii stipulează că un profesor are voie să țină sesiuni private. Și fac asta pentru câțiva elevi selectați. Poate te va surprinde să afli că, până acum, toți au fost supremi.
- Nu sunt atât de surprins pe cât ai crede, a șoptit directorul într-un final.
- Presupun că are sens ca unii dintre studenții noștri de elită să vrea să fie capabili să se apere împotriva constrângerii, a fost de acord Sankara. La urma urmei, cel mai periculos dușman pe care îl poate înfrunta un suprem este un alt suprem.
Inima îmi bătea repede. Aparent, această pavăză era ceva ce doar cei mai de elită supremi își puteau permite să învețe în lecții priva-te. Și mai părea și că profesorul Rodriguez era unul dintre puținii pieritori care știau cum s-o predea. Dacă nu chiar singurul din întreaga școală.
- Domnișoara Pendragon este singurul călăreț rămas în viață. E singura din Sangratha cu sânge de călăreț. Ce s-ar întâmpla dacă una dintre marile case ar încerca să o fure de la Bloodwing? Știi că Lord Drakharrow are mulți dușmani.
Directorul Kim și profesorul Sankara s-au uitat din nou unul la celălalt.
- Așa este, a spus directorul într-un final. Bine. Poți s-o antrenezi în această artă. Îți voi permite.
Mi-a venit să bat din palme de bucurie, dar m-am abținut. Urma să învăț cum să o blochez pe Regan, cu atacurile ei coercitive? Abia așteptam. Poate că, la un moment dat, aveam să-mi dau seama cum să predau această abilitate altor studenți, precum Florence și Naveen.
- Excelent! Ai luat decizia corectă. Domnișoara Pendragon pare o elevă care învață rapid. Sunt sigur că se va prinde repede. Și atunci va fi mult mai în siguranță la Bloodwing. Doar vrem să poată concura cu studenții supremi, nu-i așa? a spus profesorul Rodriguez încrezător..
L-am urmat pe profesorul Rodriguez pe coridor. Acum, că era trecut de opt și jumătate, culoarele forfoteau de studenți care se îndreptau spre cantină sau către cursuri.
- Ce s-a întâmplat acolo? l-am întrebat, după ce ne-am îndepărtat câțiva pași de biroul directorului.
- Ce vrei să spui?
- Am ezitat, apoi am adăugat: Chiar apreciez că v-ați oferit să mă învățați. Când era în mintea mea... a fost îngrozitor.
- Este o violare grotescă, asta este. E ceva ce nu ar trebui folosit niciodată. Mai ales de un student asupra altuia. Dar la Bloodwing se permite. Ei întorc privirea doar atunci când persoana umilită e un student pieritor. Rodriguez a clătinat din cap furios. De obicei, supremii își păstrează cât de cât controlul. Dar în fiecare an moare cineva.
Am ales ca în săptămâna cu numărul 19 să propun un fragment din Pe aripi de sânge o carte care a reușit să îmi dea o dependență atât de mare încât am terminat toată cartea de aproximativ 600 de pagini în mai puțin de 48 de ore.
Are elemente extrem de asemănătoare cu cartea A patra aripă, mai are asemănări și cu Seria Twilight (Amurg). Povestea se învârte în jurul unei fete care a căzut din lumea sa, unde era o prințesă semi-zână, într-o lume dominată de vampiri supremi. Este obligată să meargă la o școală împreună cu băiatul cu care a fost căsătorită fără voia ei, datorită faptului că era considerată un călăreț de dragoni. Dar ironia era că nu mai existau dragoni de mulți ani.
Dacă v-au plăcut seriile numite de mine mai sus, A patra aripă (am scris aici despre ea) și Amurg, vă propun să dați o șansă și acestei serii, Academia Bloodwing, pentru că merită.
