Moise urca muntele cu pași hotărâți, pregătit să primească legile și să le coboare, ambalate frumos, pentru restul lumii. S-a oprit o clipă, poate ca să respire, poate ca să pară solemn. S-a împiedicat de o piatră banală și a căzut. A murit înainte de revelație, într-un anonimat aproape birocratic. În vale, oamenii au așteptat cât au putut, apoi au plecat fiecare în direcția lui. Fără porunci, au trăit fără vină, dar și fără iertare. Au improvizat sensuri, au greșit liber, au trăit aleatoriu și au murit degeaba.
Pompilian Tofilescu
Aud zgomotul soneriei, în sfârșit, mă reped să deschid, plin de speranță. Sunt niște evangheliști; ultima oară au fost martori ai lui Iehova. Le zic să nu-mi dea broșuri, îi întreb dacă au o biblie. Unul dintre ei are. Îi invit înăuntru, fac un ceai, scot cutia de tablă cu fursecuri daneze, vorbim două ore despre Dumnezeu. După ce pleacă, iau biblia și o arunc în cutia din debara în care mai sunt vreo douăzeci. Sunt ateu, dar când toți ceilalți te-au părăsit, ăsta e singurul lucru care te scoate din singurătate.
Sanda Vaideș
Creatorul era cătrănit. Îl trimit din nou pe Pămînt pe Fiul Meu, mai repede decît am stabilit acum 2000 de ani. De data asta nu va mai spăla păcatele Lumii, ci va alege noii apostoli ai Noii Biserici. Schimb alianțele, reformez cutumele, simplific ritualurile, înăspresc pedepsele, modific standardele dreptății, probez osînde noi și dau afecțiune cu țîrîita. Dinte pentru dinte nu le-a plăcut. Nici Noul Testament, plin de iubire. Nicicînd Lumea n-a avut nevoie mai mult, de o Nouă Biblie, gîndi El.
