20.03.2008
Asia. Nu, încă n-am luat-o razna! Nici n-am dat în mintea domnişoarelor amatoare de muzică-bezea. Asia, dar nu acea Asie. Nu fetele alea cucuiete, blonde şi brunete. Asia, dom'le, supertrupa lansată în 1981 într-o componenţă care anunţa o rupere de nori în rockul progresiv. Steve Howe, chitaristul Yes-ului, Geoff Downes, clăparul aceluiaşi Yes - generaţie optzecistă. Apoi bateristul Carl Palmer, da, legendarul Palmer de la Emerson, Lake & Palmer. Şi ultimul, dar nu cel din urmă, John Wetton, ex King Crimson, basist şi vocalist de calitate.

Se întîmpla în 1981, pe cînd nu se întîmpla nimic bun în marea muzică rock şi cînd băieţii aceia nebuni şi buni ai rockului căzuseră prizonieri ai muzicii disco, şi începuseră să cînte comercial fiindcă aşa era la modă şi era la modă să faci concesii ca să-ţi iei bănuţii. Să supravieţuieşti, da, dar nici să nu te prostituezi. Puţini au scăpat teferi din această încercare, iar noi nu ştim nici pînă azi dacă Asia a fost vreodată o mare formaţie sau doar promisiunea unei mari formaţii. Probabil că a doua variantă este cea corectă.

Am recuperat afectiv Asia acum cîteva zile, atunci cînd am auzit "Who will stop the rain?" pe City FM. O piesă proaspătă, cu evidentă amprentă YES, impecabil susţinută din punct de vedere instrumental şi vocal. Aqua este numele albumului din 1992 care conţine bucata cu pricina, unul dintre puţinele lăudate de critica de specialitate. Steve Howe în plină formă, ascultaţi cu atenţie şi bucata de generic!, Geoff Downes dezinvolt pe clape, Palmer puternic ca-n prima tinereţe, John Payne cu o voce potrivită stilului baladesc. Totul curge firesc şi chiar dacă nu propune o muzică revoluţionară Aqua rămîne lucrarea unor redutabili meşteşugari.

Încă o dată, esteţii lucrurilor complicate, cei care confundă simplitatea cu simplismul şi cad pe spate ascultînd tot soiul de opere prolixe vor descoperi concesii nenumărate în muzica Asiei. Un adevăr trunchiat. Ce deranjează totuşi la această trupă este că amestecă lucrurile de calitate cu produsele second hand. Haine de firmă printre haine de bazar. Acelaşi lucru se poate spune şi despre Aria, lucrare apărută la doi ani după Aqua, în care se dezvoltă acelaşi stil. Ritm şi melodicitate, mai puţină emoţie şi profunzime. O muzică plăcută, potrivită pentru petrecerile dansante ale rockerilor dispuşi pentru cîteva ore să renunţe la "greutăţi": Crimson, Giant, Van der Graaf, Dream Theater. Din păcate, la asta se rezumă Asia. E povestea unei mari formaţii care ar fi putut fi. Şi un test pentru snobismul multora dintre noi.


Ascultaţi Who will stop the rain? cu Asia:

0 comentarii

Publicitate

Sus