Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Proză scurtă  Sageata  Miscellanea

Text însoţitor al unui DVD cu Cartea junglei dăruit unui prieten


Radu Cosaşu

29.01.2009
Dilema Veche, noiembrie 2008
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Jungla în care a nimerit Mowgli are consistenţa unui paradis şi caraghioslîcul unei ogrăzi. Încerc să mă ţin semeţ şi incoruptibil la mituirea şi mitizarea antropomorfică, dar constat că îmi dau în petic:

Mă uit fermecat, surîd şi peste toate vine o altă nenorocire - mă identific cu acela din jungla sentimentelor mele. Descopăr în privirea panterei Bagheera ferocitatea înţelepciunii cu care îmi cer să încetez cu copilăriile, cu sonatinele şi ecosezele mele, "gata, băiete, e vremea sonatei şi a canonului!". Trece patrula zorilor, comandată de colonelul Hathi, cel care a făcut parte din brigada maharadjahului la 1888 fix. "Un, doi, trei, patru, patrulăm în sus şi în jos!" - cîntă trupa sub crăcile pe care Mowgli doarme între labele Bagheerei.
"Linişte!"
"Alinierea!"
"Inspectarea trompelor! Îngrijiţi-vă trompele, ele vă pot ajuta în luptă"..., am făcut toate inspecţiile, nu am citit toate cărţile, mă sun singur pe mobil (aşa cum îşi scria lui însuşi Scott de pe terasa hotelului "Grădinile lui Alah"):
"Mă îngrijorezi... Cum adică te-ai săturat de tine? Rămîi aşa cum eşti, ludic, pudic. Nu te părăsi!"
Mowgli îi strigă colonelului Hathi:
"Nu vreau să plec din junglă! Nu e jungla ta!"

În privirea nimănui n-au încremenit atîtea griji tandre ca în ochii Bagheerei, pantera ocrotitoare.
Mi-a fost teamă de pantere pînă la aceea a lui Nichita.
Dintre toate animalele nu am iubit decît caii. Să fi fost prea puţin? Pauză de gîndire.

Mowgli ascultă sfaturile lui Baloo. Ursul îl învaţă, dansînd, "să caute strictul necesar în ceea ce-i oferă natura mamă a noastră, a tuturor...". Apoi îi cere să-l sperie. Mowgli îl sperie cît poate un pui de om. Eu nu am speriat pe nimeni niciodată. E de rău sau de bine?

La miezul nopţii, după ce ascult la RFI comentariul omului lor de la Wall Street asupra situaţiei din "jungla capitalistă", îmi apare concluzia lui Bezuhov la experienţa sa cu Platon Karataev: "el mai înţelese că nimic nu-i groaznic!". Am tremurat, pînă la următorul buletin de ştiri en français facile, ca un pui de om: dacă-i aşa cum a înţeles Pierre Bezuhov?

"Termină cu alte cărţi cînd citeşti Cartea junglei", îmi poruncea taică-meu. Nu mi-a plăcut Cartea junglei la zece ani. Cărţile copilăriei trebuie citite la şaizeci - cît crede Malraux că sînt necesari pentru a ajunge un om... Cu maimuţele personale, ajung de la Kipling la Malraux, iar Mowgli la regele Louie care, de cum îl vede, îl consideră "o nebunie" şi îi propune un pact în ritm de rumbă: "Ca rege al maimuţelor, îţi aranjez să rămîi în junglă, iar tu mă înveţi să devin om! Începi prin a-mi da secretul focului! Bate-mi laba, vere!" Am încremenit semiotic ca privirea Bagheerei: am văzut pădurea aceea din America de Sud în care Malraux auzea strigătele maimuţelor disperate la fiecare răsărit de soare că nu se pot metamorfoza în oameni; în capul unei maimuţe de ce pactul cu diavolul nu ar fi răsturnat într-un pact cu un pui de om?

"Nenorocitule! - îmi spun - nu-ţi asculţi tatăl, peste tot îl vezi pe Malraux, cărţi şi iar cărţi... Binecuvîntează animalele şi copiii, apoi descurcă-te!" Şi iar vine noaptea cu indicele Dow Jones din jungla capitalului financiar şi aud o voce dintr-un canon: "Nu te descurca, nu ai pentru ce, rămîi în jungla ta!"


(Mowgly, Bagherra and Baloo, Bare Necessities)



(The Monkey Song)
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer