Ordinul Arhitecţilor din România şi Uniunea Arhitecţilor din România au organizat la Braşov în 21 februarie 2009 Conferinţa profesională Către o mai bună calitate a vieţii - contribuţia arhitecturii la politica României. Ordinul Arhitecţilor din România este ferm convins că atât calitatea arhitecturală cât şi natura specifică a serviciilor de arhitectură trebuie să fie luate în consideraţie în elaborarea tuturor politicilor, măsurilor şi programelor, conducând astfel spre realizarea unei Politici Arhitecturale a României. Astfel, membrii Consiliului naţional al OAR au adoptat în 21 februarie 2009, la Braşov, Declaraţia pentru o politică a arhitecturii în România. Finalitatea acestui demers al nostru vizează asumarea, adoptarea de către Guvernul României a politicii pentru arhitectură. În acest sens, textul Declaraţiei de mai jos va fi completat cu elementele specifice.
Declaraţia de la Braşov pentru o politică a arhitecturii în România
Motto: Locuitorii României au dreptul la arhitectură şi peisaj la fel cum au dreptul la sănătate şi justiţie |
1. Ordinul Arhitecţilor din România, întrunit în Consiliul Naţional adoptă şi lansează această declaraţie în scopul:
1.1. Evidenţierii necesităţii şi importanţei elaborării unei politici pentru arhitectură în România
1.2. Iniţierii procesului de elaborare a unei politici a arhitecturii în România
1.3. Realizării de parteneriate pentru elaborarea, promovarea şi aplicarea politicii arhitecturii în România.
2. Context 2009
2.1. În Europa: Arhitectura este o componentă fundamentală a calităţii vieţii şi a devenit o componentă importantă a politicilor majorităţii ţărilor membre ale UE prin care se urmăreşte viitorul sustenabil bazat pe cei patru piloni ai Cartei de la Leipzig (social, economic, mediu şi cultură)
2.2. În România: În România toţi cei patru piloni, socialul, economicul, mediul şi cultura, reclamă măsuri urgente de reconsiderare. Arhitectura nu este asumată de stat şi de societate ca un factor determinant pentru dezvoltarea durabilă.
3. Elementele unei politici a arhitecturii în România
3.1. Pilonul social - educaţional cu referire la spaţiul social şi la conştiinţa valorii acestuia
3.2. Pilonul economic - arhitectura durabilă care ia în considerare întreg ciclul de viaţă al construcţiilor
3.3. Pilonul mediului - primordial pentru supravieţuirea şi sănătatea societăţii
3.4. Pilonul cultural - generator de identitate, calitate, diversitate, bucurie şi resurse.
4. Instrumentele politicii arhitecturii în România
4.1. Educarea societăţii pentru şi prin arhitectură
4.2. Achiziţiile publice pe bază de selecţie a calităţii
4.3. Mecanismele de decizie şi consultare în totală transparenţă
4.4. Recunoaşterea arhitecturii de către societate şi stat concomitent cu responsabilizarea arhitectului.
5. Ordinul Arhitecţilor din România propune:
5.1. Elaborarea şi adoptarea unei politici a arhitecturii în România
5.2. Parteneriate pentru elaborarea politicii arhitecturii în România
5.3. Parteneriate pentru promovarea şi adoptarea politicii arhitecturii în România.
Consiliul Naţional al OAR
Preşedinte OAR, Şerban Sturdza
Braşov, 21.02.2009"