Nostalgica

Doar caprele-amintirilor şi iezii
Şi-au risipit prin iarbă căcărezii
Şi mi-au lăsat livada părăsită
(Arghezi)

Am scris aceste amintiri ca note, ca să mă bucur eu de ele, înviate pentru o clipă. Nici nu ştiam că mai zac ascunse în fundul memoriei.
Anii '30
Mirosul de oţel încins, ulei şi aburi fierbinţi al locomotivei cu roţi uriaşe în Gara de Nord
Pufăitul dublu al pompei de aer a locomotivei pff-pff!, pff-pff!, pff-pff!, pff-pff!...
Mecanicul cu faţa mânjită rezemat în poză clasică cu braţul îndoit în fereastra locomotivei
Caierele de fum gonind pe la geamul vagonului
"Nu vă plecaţi în afară
Ne pas se pencher en dehors
E pericoloso sporgersi
Nicht hinauslehnen"
Câmpurile rotindu-se ca spiţele unei roţi uriaşe în fereastra rapidului.
Gogoşile cu dulceaţă imense, pudrate cu zahăr din gara Ploieşti
Sârmele de telegraf alunecând în sus şi-n jos, în sus şi-n jos...
Mirosul fumului de locomotivă
Cantonierii cu fanionul roşu făcut sul la subţioară salută trenul
Glasul roţilor de tren
Glasul trenului zbătându-se asurzitor între vagon şi fiarele podului
Ţărănusii goi jucându-se fericiţi în mâl pe malul râului văzuţi din fuga trenului
Vulturul Ilie de pe peronul gării Buzău
Sunetul găurii din toaleta vagonului. Nepas, -se penker, -ende, - HORRRSSS!
Pietrişul şi traversele văzute prin gaură contopite într-o pată tulbure
Mirosul de săpun lichid de tren.
Clinchetul ciocanului cu mâner lung în gări încercând roţile să nu fie plesnite
LI-monata RE-cee!
Mamă, ia-mi o limonată! Nu, că are zaharină!
Cosuleţe cu fragi în gara Bacău
Chitila Brazi Ploieşti Buzău Râmnicul-Sarat Focşani Mărăşeşti Bacău Adjud Sascut Roman Vereşti
Dolhasca Burdujeni Iţcani Dărmăneşti
Automatul cu caramele Stollwerk de pe peronul gării la Dărmăneşti (Hatna)
Brânza Lica în săculeţe de staniol, vin tonic Lafitte, nu pot bea lapte, şunca mâncată afară la portiţă că bunica nu vrea să spurce casa cu porc
În căruţă de la Hatna la Pătrăuţi pe şoseaua cu tei bătrâni
Teiul aprins de trăsnet la marginea drumului
Nu poate fi stins decât cu lapte...
Dacă unui om îi intră un şarpe în gură când doarme, va ieşi din stomac dacă îi dai să miroase lapte cald pus într'o strachină lângă gura omului
Pe cărare în pădurea de pe dealul dintre Pătrăuţi şi Mitoca (Mitocul Dragomirnei)
Bunica cumpărând ştergare înflorate de la Paraschiva ţiganca
Ţărănuşii n-au buzunare, bagă perje, mere verzi în sân
Păruielile de Duminică după amiază la cârciuma bunicii
Ţăranii lălăind în cârciumă, virtuoşii la drâmbă şi tilincă, beţivii se pişă la gard
Latrina din fundul ogrăzii, cuiul cu pătrate de ziar citite cu luare aminte
Grămada de balegă din dosul grajdului, lângă uşiţă
Seara în cârciumă, sub lampa de gaz din tavan, poveşti înfricoşate:
"...înainte de moarte i s-a arătat o babă în negru..."
Pe tatăl lui Tavucă, legionarul, l-a lovit trăsnetul sus pe deal
Vaporaşul cu arc pe care-l mai ţinea minte după 60 de ani Tudorică la Pătrăuţi
Îndopatul gâştelor seara în bucătăria cea mare cu grinzi în tavanul afumat
Berzele de pe casa lui Tudorică, care mănâncă tot timpul fin'că se cacă tot timpul, îmi explică oncl Iozef.
Străbunica de 96 de ani ce trebuie să ia Fiakerpulver că e constipată.
Are odăiţa ei în ogradă, lângă cuhnia de vară. (Fiakerpulver era un praf vegetal, în pachete cu poza unei birje = Fiaker pe ele)
Fragi cu smântână
Pui la frigare (prins din ogradă, hrănit pe uliţă cu râme, baligi, şamd)
Ploaie de vară, fulgere, tunete, trăsnete, băşici, de două trei ori pe săptămână după masă
Mirosul aerului după ploaie. Buruieni cât omul.
Mirosul reavăn de pădure al hrighilor feluriţi culeşi în pădure după ploaie de ţărăncile desculţe care vin să-i vânză lu' omama
Hrighi prăjiţi pe plită cu burta în sus, cu mujdei, oţet şi undelemn în ea, ca în Calistrat Hogaş
Mirosul ascuţit al coroanelor de hrighi atârnând la uscat însirate pe aţă în bucătăria de vară
Lădiţa cu caş frământat, iute la gust, de mâncat cu mă'ligă
Căpăţânile de sare de la salina Cacica rase în caşul frământat, în murături
Covrigii, sardelele, cutiile cu moroz de uns osiile la căruţă, paciocurile de tutun,
borcanul cu bomboane de pe tejghea
Adu-ne şi nouă nişte bomboane de la Şubărtoaia ş-un pacioc de tutun pentru tata!
Mirosul de coilici împletiţi copţi Vinerile
Cotcodăcitul găinilor, cântecul cocoşilor, cârdul de gâşte ameninţătoare pe linia satului
Pui, pui, pui! Bunica, chemând seara găinile care vin alergând de pe uliţă să-şi primească tainul de grăunţe.
Pisicile miorlăind dimineaţa să li se dea pâinea cu lapte
Una albă cu pete negre am şmotrocit-o până m-a zgâriat. Şi azi mai am semnul după 65 de ani
Câinii lupi Lord şi Rexa, Lord blând, Rexa a dracului zmucindu-se în lanţ
Lord şi Rexa, schelălăind înfricosaţi noaptea, înspăimântaţi de uruitul subteran al cutremurului
Revolverul ofiţeresc austriac imens din sertar. Poţi numai să te uiţi, dar niciodată singur!
Grinda pusă seara de-a curmezişul uşilor din faţă şi din spate serile ca la Leiba Zibal
Mămăliga din mălai gros pentru câini, papara de pâine şi lapte a pisicilor
Şoarecii duruind nucile prin pod
Se aprind lămpile cu gaz seara. Lampa mare şi dolofană pe faţa de masă de pluş, fitilul lat şi lumina aurie
Mirosul cald al flăcării frumos rotunjite a fitilului proaspăt tuns
Lămpile din cuhnie şi crâşmă au oglindă, că atârnă în perete
Curăţă bine ţilindrele Macrena cu şomoioage de ziar umede!
Orăcăitul nocturn al broaştelor de la pârău
Gura-leului în grădiniţa din faţă care se cască când ştii cum s-o apeşi, banca de la portiţă, podeţul de peste şanţ, deliciul tăvălitului în iarba umedă din fundul şanţului
În dormitor: Sticla cu crini maceraţi în spirt. Scoica cu "Happy New Year" care vuieşte când o ţii la ureche, crini, sertarul de la toaleta cu trei oglinzi plin cu nasturi. Mirosul vag de parfum şi pudră.
Omama (bunica) îşi desface cocul, cozile albe îi cad până la brâu, o aud când şi-a scos dantura că începe să vorbească fonfăit
Mă învaţă să fac tot felul de figuri cu o sfoară apucată cu degetele ambelor mâini (cat's cradle)
Un nasture înşirat pe o sfoară dublată se învârteşte ameţitor de repede vuind când întind de ea.
Ne jucăm pe toloaca din faţa grădinii. Vasile îmi face un arc. Săgeţile, beţişoare de prin grădină
Grămada trapezoidală de pietre de la marginea drumului
Dacă loveşti două pietre fac scântei şi miros delicios, dacă găseşti o cremene face şi mai multe scântei
Ţăranii ţin amnarul, cremenea, fitilul, paciocul de tutun, foiţele şi briceagul cu mâner ca peştele în chimirul bătut cu ţinte de aramă
Îşi răsucesc pe îndelete câte o ţigară din tutunul din pacioc, o lipesc lingând foiţa cu vârful limbii, scot tacticos amnarul, cremenea şi fitilul...
Du-te şi vezi pe unde s-au ouat găinile sub cerdac. Vai ce plin de găinaţi!
Ouă la pahar pe un scaun de bucătărie, eu pe un scăunel în curte
Ouătoarea, ficăţelul prăjite în untura găinii, să creasca hlopcic (băieţelul - vorbesc pe ruteană - ucraineana imperiului austro-ungar - când vor să nu înţeleg)
Culegem nişte porumbi cu bunica. Încearcă-i cu unghia, să aibă lapte! Mătasea să nu fie verde!
Aduc din grădină ţinându-l triumfător de coadă un şobolan mort
În grădină sunt maci, plante de mărar înalte pentru murături, flori
Du-te şi spune-i lui Moş Ilie să puie ziţul la căruţă, mergem la Suceava
Dimineaţa la moş Ilie (tatăl lui Toader), ciorba de fasule pestriţă cu mă'ligă rece sorbită din lingura de lemn din strachină
Scroafa cu purcei tăvălindu-se prin glod
Trecem cu căruţa la rohatcă. Omul ridică agale bariera
Căruţe lipoveneşti cu arc de lemn ca un nimb deasupra calului tropăind mărunt între hulube
Lipovenii bărboşi cu rubăşti de finet colorate
Şvabii din Iţcani
Radioul cu difuzor conic şi baterii multe. O cutie întreagă. Baterii late. Mirosul iute al bateriilor. Oncl Iozef încearcă bateriile una câte una
Vocea Moscovei în idiş: Fiecare picătură de sânge evreesc vărsată va fi razbunată...
Cei 12 pruni de-a lungul gardului câmpului de porumb din spatele grajdului şi cazanul de fiert povidla
O vacă tăiată, aburind despicată grotesc în poiana de la poalele dealului lângă stână.
Citesc în ziar cum Stelescu a fost împuşcat în patul de spital de către legionari
Asta am citit-o pe tăpşan la pârău, unde 'Nu da la ochi cu "laptele cucului"
Moartea reginei Maria. Ziare cu chenar mov, culoarea ei favorită
Semăn seminţe de ridichi
Manevrele militare de toamnă: crezi că o să treacă regele pe la noi?
Ziarul: Anschluss, Dachau, războiul din Spania, Manciuria, Howard Hughes - ocolul lumii cu avionul lui bimotor. Să-mi fi închipuit că peste cincizeci de ani o să lucrez la fabrica înfiinţată de el...
Gardiştii sunt oameni răi, zice Moş Ilie
Biciuşca e lungă ca s-o vază calul, nu ca să-l baţi
Tare mai e spinarea calului, cum să pot sta călare?
Crupa lată a calului lepădând baligi din mers
Calul în trap între hulubele căruţei
Norul gros de praf ridicat de o maşină care trece misterioasă
Teii bătrâni uriaşi de pe marginea şoselei nepavate
Kaisersemmel (chifle crestate) proaspete la Iţcani
Se lasă bariera, trece trenul
Ţărănuşii călărind în pielea goală în apele limpezi ale Sucevei
Zornăitul limpede al prundişului în apa râului
Oncl Iozef vine de la Suceava cu cărţi
Jules Verne (cum zicea oncl Iozef "Jilvernalăh'') citit după amiază pe cerdac când plouă cu băşici
Un căpitan de 15 ani
marinar fără teamă, câştigată când am unit punctele în desenul din ziar. Emil şi cei trei gemeni
Aventurile submarinului Dox: căpitanul Farrow, doctorul Bertram, uriaşul negru Pongo, maşinistul Hagen, insulele Sonde, vânătorii de capete
Percy Stuart, Bill Gazon, colecţia Aventura, romanele de cinşpe lei, Ocolul pământului în avion cu căpitanul Tavernier, Cei trei cercetaşi şi Zomba
Vasile Alexandri povestind copiilor: Galbenul şi paraua, Lipitorile satelor. Surpriza dureroasă a primelor scrieri antisemite (cei mari mă feriseră până atunci, dar nu ştiau că Alexandri asta le povestea copiilor).
Tot din Alecsandri povestind copiilor: "dabulichi şuşmandaua".
Profira ţiganca mărunţică, neagră, bătrână: 'Nu mai spune asta. Ie purcării maică.'
Aerul înmiresmat după ploaie
Bătrânul şi măreţul pom cu cireşi negre, mici şi amărui de lângă potcovăria de alături Dulceaţă de cireşi negre. Şerbet de trandafiri.
Fierăria întunecoasă, foalele, ritmul ciocanului pe nicovala: ţing ding-dic, ţing ding-dic
Şina fierbinte potrivită pe roată de potcovarul negricios
Potcoava fierbinte pe copita ce fumegă, sfârâie şi miroase a unghie arsă, pe piciorul calului sprijinit îndoit pe genunchiul potcovarului.
Fetiţa lui, o ţin în braţe într'un cotlon, ferindu-ne de ploaia de vară
Sunetul îndepărtat al trenului trecând noaptea departe pe valea Sucevei , şuieratul melancolic al locomotivei
Te-ai tras cu trenul? Te-ai tras cu tramvaiul la Bucureşti?
Nucul moşului de peste drum
Manualele de fizică de liceu din grindă ale băiatului dăscăliţei
Fântâna cu lanţ de lângă poarta curţii dăscăliţei
Sunetul lanţului când se desfăşoară din ce în ce mai repede, al căldării lovind faţa apei şi umplându-se: pleosc ! bâldâbâcbâcbâc!
Mustaţa pe oală a lui badea Ştefan morarul cel posac, înalt şi negricios
Mirosul de mălai proaspăt măcinat, de moară, ţăcănitul scocului, râşnitul pietrelor de moară
Pârâul, scocul care se scutură, roata şi iazul morii
Gâscanii agresivi ameninţă
Cu săniuţa iarna pe drumul în pantă de lângă pârâu. Mai fain şi mult mai lung ca derdeluşele de la Bucureşti
Scoici străvechi pe albia pârâului. "Aici a fost odată marea" Deştept băieţelul!
Patefonul cu manivelă His Master's Voice. Plăci: "Die Mühle im Schwarzwald'NULL, Carmen, O Donna Claaara, comicul Dayol, Zavaidoc
Elicea vaporaşului cu arc, lipită cu cositor de către opapa tinichigiul din Suceava
Vaporaşul făcând ocoluri în ligheanul cu apă (Tudorică mai ţinea minte asta în '98)
Casele ţiganilor de lângă pârâu, mai în jos de moară
Ţigăncile vin să vânză ştergare brodate
Femeile meliţă la pârâu cânepa topită de atâta zăcut în baltă
Batoza cu cureaua lungă de transmisie (nu te apropia) şi oamenii îndopând-o cu spice la treierat
Mirosul de paie proaspete
Oncl Iozef se spală la cap cu gălbenuş de ou şi săpun Bob-Germandree
La radio:
Bob-Bob i-un săpun
Bob-Bob cel mai bun
Bob-Bob i-un ideal
I-un săpun fenomenal
O mână spală pe alta,
Eu vă spun vouă
Că săpunul Bob le spală
Pe amândouă...
Oncl Iozef a adus de la Suceava cârlige de undiţă. Am prins o broască, vărul Cornel venit de la Botoşani nişte zvârlugi. La ei în casa de pe Ştefan cel Mare statueta verzuie a unei mumii egiptene
Autobuzul interurban Suceava-Botoşani. Se poate şi fără tren de la un oraş la altul...
Unchiul Aimălă alergând plângând lângă căruţa cu care plecam la gară
Tante Malvin (matuşa mamii) trimite servitoarea să-mi facă chiftele de cartofi prăjite, Totscherl
Mime Malcă-Roiză mătuşa tatii cea bătrână care locuieşte în spatele grădinii publice cu chioşc de fanfară şi bustul lui Ciprian Porumbescu, cornuleţe cu nuci
Bunica de pe Vasile Alexandri 10 la Suceava, alerg spre ea la vale, omama cu voce cântătoare: Schau wer ist gekommeeen!! Cişmeaua din fontă cu mâner masiv din stradă
Căsuţa bunicilor: odaia mare, bucătărie, săliţă, privata şi magazia în dos. În curte bordeiul-pivniţă cu uşe dublă oblică cu două canaturi.
Mirosul de curăţenie în odaia mare tic-tacul pendulei, dangătul melodios al sferturilor şi al orelor: bbannggg, bbannggg, bbannggg , bbannggg, bbannggg în liniştea parfumată...
Patul cu perini de puf în care dorm cu mama străjuit de goblenul cu scena de vânătoare de pe perete
Trenul departe în vale la Burdujeni văzut de la fereastra casei bunicilor de sub deal, aşa departe că nu se mai aude, doar se vede, cu fumul alb de la locomotiva cât un gândac.
Radioul mare Telefunken cu ochi magic cumpărat de oncl Tobias pentru bunicul
Jungla de plante de pe dealul abrupt din dosul casei. Zmeura şi florile din faţă. Pomul cu goldane din curte de lângă pivniţă.
Oala de noapte de pe săliţa făcută de opapa cu margini nerotunjite, aoleu ce mai taie
E mai bine pe scândura cu gaură "Şi tatăl tău citea la privată cu orele"
Sabia austriacă de paradă a tatei, din război, strălucitor nichelată , cu cap de vultur, ochi de sticlă roşie şi pompon aurit
Bunicul bând solemn păhărelul cu Kidiş (rachiu cuşer de la Peritz din Cernăuţi) înainte de masa de Vineri seara. Două lumânări în sfeşnice de alamă la care se roagă bunica, coiliciul împletit, faţa de masă albă
Redingota de Sâmbătă, ceasul cu lanţul traversând vesta, bastonul cu mâner de argint al bunicului. "omul cel mai cinstit din Suceava" după unii," Meilăh Pavolie" (Meilăh cel Încet) după alţii
Cât nghi-oi loa de învelit biserica? Păi părinte, costul tablei, patru zile de lucru... Meilăh, da profitul nu-l pui? cicăleşte bunica Hană-Libă
Sâmbătă dimineaţa trece agale spre sinagogă prin faţa casei bunicii mutată la Suceava peste drum de biserica Sfântu Ilie. Bunica, de la fereastră, cu respect: trece cuscrul!
Sinagoga bunicului cu bătrâni fără pantofi, în ciorapi albi, rugându-se înfăşuraţi în talăsuri cât cearceafurile
Murmurul muzical al rugăciunilor cu câte o voce ridicându-se din când în când în zbor deasupra celorlalte
Tinichigeria bunicului în Piaţa de Unt (în 1972 atelierul era neschimbat, cu ucenicul de altădată om la şaizeci şi...)
Nu te puteai auzi vorbind în hărmălaia ciocanelor ba de lemn ba de fier îndoind tinicheaua
Butucul nicovală
Maşina de îndoit tabla, cea de ondulat tabla, polizorul, toate operate cu mâna
Învârtesc manivela la polizor până începe să miorlăie luând viteză
Izul usturător şi lacrimogen de amoniac din pisoarul public de sub tinichigerie
Fac un făraş la maşina de îndoit tablă (fii atent să nu-ţi striveşti degetele)
Bunicul: Fredică are talent. O să fie inginer...
Vitrina cu bricege minunate cu lame nichelate de pe strada mare
Vitrina cu ceasuri de mână! Unchiul Tobias vrea să-mi ia unul, tata nu-l lasă...
Chiflele Kaisersemmel cu şuncă de la Frau Litwinkievicz din Butterplatz
Pastramă de gâscă
Moşul vizitând cu chitra şi ramura de palmier de Sucot
Moşul care mă învaţă literele ebraice le unge cu miere să le ling că învăţătura e dulce!
Cornurile cu cremă de unt şi ciocolata (Ditterl) de la cofetăria Wagner de pe strada mare (prăjitura care mi-a lăsat o amintire nestinsă)
La tante Dora, dormim după masă în dormitor, verişoara Penina în pătuţul din colţul opus: dacă-mi arăţi tu mie îţi arăt şi eu ţie. Pe urmă m-a spus lui opapa care nu m-a mai iubit deloc (şi a murit de foame în Transnistria doi ani mai târziu fără să mă fi iertat)
"Fabrica" de bomboane a lui oncl Herş: un cazan şi o 'maşină' cu manivelă şi două valţuri cu formele de bomboane săpate în ele.
Spălatul rufelor cu scândura de spălat cu tablă zincată ondulată şi calupuri mari de săpun zgrunţuros maroniu
Casa unde stă bunica: un vechi han cu pereţii groşi de un metru şi pivniţă boltită din care porneşte un tunel care cică răspundea la cetatea Sucevii. Podul cu cuiburi de viespi. Reizală fetiţa vecinului evlavios care se epilează cu pastă ca să nu calce porunca să nu pui cuţit pe obraji, Fredy Eidinger care are un ceas sculptat pe bufet şi un joc cu beţişoare şi rotiţe din lemn pe care le poţi combina să faci orice vrei. Am făcut tunuri, macarale...
Unchiul Nahmen face ace să plutească în paharul cu apă, stele din chibrituri frânte ce învie la o picătură de apă, şoricei săritori din batiste înnodate
Premiera filmului Alexandru Nevski în Septembrie 1939 la Suceava
Trupele poloneze în retragere. Mantale din postav fin, chipie rombice, maşini Fiat Polski
Iau o pungă de nuci şi ies să le ofer unora într-o maşină deschisă: "Jid? Nie(t)"
Unchiul Tobias învaţă englezeşte şi face şi o maşina cu aburi în miniatură, mai mare decât cea făcută de doctorul Quitter de vizavi din Bucureşti...