NU ADMIT CA UN GEORGIAN SĂ SĂGETEZE UN ALT GEORGIAN!
22 noiembrie: Cine a tras la Dallas, Texas? (folclor FBI). Cine-a tras în noi pe douăzeci şi doi? (psihanaliză KGB).
23 noiembrie: La ora unu din noapte, la întâmplare, singur, pe ceaţă, prin cetatea Sloboziei, un fel de Libreville, al Bărăganului: Caut, îi spun miliţianului, îl caut pe Dumnezeu! Eu, vedeţi dumneavoastră, în privinţa credinţei, am acasă doi copii. Dar, în cazul de faţă, nu c-aş refuza munca de teren, însă numai superiorii mei, numai dânşii materializează.
24 noiembrie: Henri de Toulouse-Lautrec. De mii de ori îl purtase şi pe el strada aceea: destul de îngustă, Rue Blanche urcând la pas prin Montmartre, dinspre Biserica Trinité înspre Moulin Rouge. La stânga, în vârful colinei, stă bazilica Sacré Coeur. La dreapta, Parisul curge spre Place Pigalle.
25 noiembrie: La Gara de Nord, pe frig, întrebând de vagonul 1A: Lângă locomotivă, mi se răspunde, nu ştii că vagoanele se pune în ordine cronologică?
23 - 27 noiembrie: Cam asta era vremea la care Ţepeş se uita la pomii desfrunziţi şi-l suspecta pe episcopul de Râmnic.
27 noiembrie: Povesteşte comisul la 1793: În seara aceea, aflându-mă eu la dumnealui serdarul Ioniţă, la Ploieşti, la o ulcică de vin, zărit-am amândoi deodată că luna prinde a-şi tulbura neclintirea. Se mută de la loc şi începe a umbla pe cer. Iară îndată îngheţat-am de spaimă şi de bătaie de inimă. Şi nu de la vin am văzut noi toate acestea, nici din visare, ci aievea.
30 noiembrie: Rică Venturiano: Madam, cocoană! Ai mizericordie de un june român în primăvara existenţii sale! Abia douăzeci şi cinci de roze înumăr, douăzeci şi şase împlinesc tocmai la Sfântul Andrei, scapă-mă! (... ) Am scăpat până acuma Sfinte Andrei, scapă-mă şi de acum încolo! Sunt încă june! Geniu bun al venitorelui României, protege-mă! Şi eu sunt român!
1 decembrie: Parlamentul Angliei îi adresează regelui Carol I Stuart Mustrarea cea mare.
2 decembrie: Acriviţa Popescu, fiică de popă, soţia lui Lae Popescu şi nora popii de la biserica de-a dărâmat-o Pache când a făcut bulivaru’... împlinea 19 ani tocmai la 2 decembrie, de Sfântul Prooroc Avacum, după cum reiese din Articolul 214, cel care urma să o divorţeze de Lae.
3 decembrie 1875: Se naşte Rainer Maria Rilke. A scris, a trăit. Semăna cu o pasăre rănită. A murit dintr-o septicemie. Se înţepase într-un spin de trandafir.
4 decembrie: Moartea lui Richelieu. Tătarilor le moare şi lor Hanul Ogodei, la 1241. În locul lui se suie Guiuk.
7 decembrie: Codul Purpuriu japonez plouând cu bombe peste Pearl Harbour.
5 până la 9 decembrie: Vecina de la 6 întâlnind în spatele blocului o inteligenţă extraterestră. Faţa ei în bătaia infinitului.
9 decembrie: John Milton. Amestecat într-un complot, faima să avea să-i salveze pe toţi conspiratorii. Regele nu-şi îngăduie să semneze condamnarea la moarte a unui asemenea om. Îşi risipise vederea scriind pamflete antiregale. Ficţiunile sale aveau să risipească paradisul.
11 decembrie: Procesul altui rege: Ludovic al XVI-lea. 11 decembrie: Soljeniţîn. Alexandr Isaievici. Cu Arhipelagul Gulag, a ciupit de nas intelighenţia pariziană, dezmeticind-o din visare. Spun alţii că ar fi scos-o direct de sub Marx, întrerupându-i orgasmul. Alexandr Isaievici: În lupta cu minciuna, fără excepţie, arta a învins întotdeauna.
13 decembrie: Parlamentul Angliei îl dă în judecată pe regele Carol I - 1648.
13 decembrie 1821: Flaubert. O lumină verde la o fereastră, în Normandia, a călăuzit pe Sena, vreme de peste 30 de ani, vasele mai noctambule. Se întrebau marinarii oare ce-o face, noapte de noapte, lângă lampa lui cu abajur, nebunul ăla care nu are somn?... Şi lunecau mai departe. Gustave Flaubert: On me croit épris du réalisme, tandis que je l’execre. Realitatea o ura şi personajul său Sénécal: Îi cunoştea pe Mablim Morelli, Saint-Simon, Fourier, Comte, Louis Blanc, într-un cuvânt, întreaga galerie de scriitori socialişti care cer pentru omenire viaţa de cazarmă, voind s-o distreze într-un lupanar sau s-o îngenuncheze în faţa unei tejghele. Şi, din amestecul ideilor lor, îşi făurise un ideal de democraţie sănătoasă având dubla înfăţişare a unei gospodării ţărăneşti şi a unei filaturi, un fel de Lacedemonă americană în care individul n-ar trăi decât pentru a sluji societatea, mai puternică, absolută, fără prihană, mai divină decât Dalai Lama şi decât însuşi Nabucodonosor. FLAUBERT: Ceea ce mi se pare frumos, ceea ce aş vrea să fac este o carte despre nimic, o carte fără legături cu exteriorul, care s-ar susţine singură, prin forţa internă a propriului stil, tot aşa cum Pământul, fără să fie susţinut, stă în aer. FLAUBERT: Mă sinchisesc mai mult de un vers decât de viaţa unui om.
13 decembrie: Debutează acţiunea din Misterele Parisului.
13 decembrie 1941: România declară război Statelor Unite.
13 decembrie 1941/b>: României, Statele Unite nu-i declară nimic.
14 decembrie: Începuturile decembrismului în Rusia - 1825.
16 decembrie: Partida de ceai de la Boston - 1773. Travestiţi în indieni, locuitorii oraşului ocupă vasele engleze şi aruncă ceaiul în mare. Tot pe 16 a început şi la Timişoara. Cu 300 de ani mai devreme, la 16 decembrie 1689, acelaşi Parlament Englez adopta The Bill of Rights.
17 decembrie: Se trage la Gdansk în 1970. 19 ani mai târziu, în josul hărţii, aceleaşi obiceiuri.
21 decembrie: Iosif Visarionovici Stalin. Îl chema de fapt Djugaşvili. S-a născut în Georgia, în oraşul Gori, şi nu cum spuneau unii, chiar şi el însuşi, în satul Didilolo. Şi-a vizitat o dată ţinutul. Lavrenti Beria, şeful NKVD-ului, gruzin şi el, îl pune pe comandantul miliţiei locale să tragă în Stalin, dar aşa, mai pe deasupra maşinii, cât să-l sperie niţeluş. Maşina trece, ăla poc! Beria îşi apără stăpânul cu propriul său corp şi sloboade o rafală de automat într-o tufă de o ştia numai el. Cade în genunchi la picioarele Marelui Homo Sapiens: Nu pot să admit ca un georgian să tragă asupra altui georgian!
21 decembrie 1989: Bucureşti, de ziua lui Stalin.