Simţi mai bine ce înseamnă Cape Town atunci când vezi înainte Johannesburg, spiritul negru al Africii de Sud. Negrii "fantomatici" din Joburg, care se uită parcă prin tine, au aici priviri pline, calde şi s-au debarasat parcă de crispare. Au şi motive: salariul mediu e cu 50% la sută mai mare în Cape Town, iar infracţionalitatea e de câteva ori mai mică, chiar dacă şi aici casele sunt prevăzute cu sârmă electrificată.
Un fel de zonă rezidenţială a Africii de Sud, "oraşul albilor" e unul dintre cele mai râvnite locuri de miliardarii lumii. Pe coasta Oceanului Atlantic se înşiră cartiere exclusiviste de vile, multe dintre ele având ca proprietari vedete de la Hollywood. La doar câţiva kilometri însă, sunt townshipurile, cartierele muncitorilor de culoare, create din timpul apartheidului, când negrii nu aveau voie să intre în oraşul albilor decât cu un permis special. Situat aproape de cea mai dezvoltată zonă viticolă a ţării, una ale cărei produse se bat de la egal la egal cu cele din Franţa sau Italia, Cape Town e celebru şi pentru "străzile de cumpărături", unde, pe lungimea a câţiva kilometri, se întind sute de magazine, cea mai cunoscută dintre străzi fiind Long Street.
Table Mountain, muntele turtit
Primul lucru pe care-l vezi când vii spre Cape Town dinspre ocean este Table Mountain. Obişnuit cu vârfurile ascuţite din Bucegi sau Făgăraş, te uiţi ciudat la acest munte turtit şi plat ca o masă de bucătărie, comparaţie din care i se trage şi numele. Chiar dacă nu e foarte înalt, are doar 1.086 m, Table Mountain e vizibil de la 200 de km din larg, dar, din cauza vremii de la Cape Town, care se schimbă la fiecare câteva ore, partea de sus a sa este de multe ori acoperită de nori, un fel de "faţă de masă" asemănătoare cu cea de pe muntele Fuji din Japonia.
Sud-africanii obişnuiesc să spună că de pe Table Mountain, dacă te uiţi spre Polul Sud, poţi să observi curbura Pământului. Dar ca să ajungi să admiri "cea mai frumoasă panoramă din lume" trebuie să ai noroc şi ambiţie.
Nu poţi face întotdeauna ascensiunea din cauza norilor şi a vântului care mătură acoperişul neted al bătrânului munte, iar pentru a prinde un loc în telecabina veche de 80 de ani, care se roteşte în timp ce urcă, trebuie să stai la o coadă de sute de persoane, ce poate dura şi câteva ore şi să plăteşti 16o de rand, adică vreo 50 de lei. Sus, te simţi ca pe acoperişul lumii. Ai la picioare întregul Cape Town, înghesuit parcă în golful Table, măreţul stadion Green Point pare doar de mărimea unei vuvuzele, iar Insula Robben, care l-a închis pe Nelson Mandela, e cât o pălărie.
Capul Bunei Speranţe, unde istoria se ceartă cu geografia
Din Cape Town eşti atras ca de un magnet de Polul Sud. Şi nu trebuie să mergi decât opt kilometri ca să ajungi la extremitatea sud-vestică a continentului negru. Drumul, tăiat la propriu prin munte, şerpuieşte prin limba de calcar şi granit a coastei înfipte în Oceanul Atlantic şi e parcă o incursiune în lumea sălbatică a Africii. Laşi în urmă babuini, sprinbocks (antilope), zebre, struţi şi pinguini pentru a ajunge la Capul Bunei Speranţe, locul unde istoria se ceartă cu geografia pentru supremaţie.
Descoperit în 1486 de portughezul Bartolomeo Diaz în căutarea unei rute altenative la cea a lui Columb spre India, locul a fost numit apoi "cel mai frumos cap din lume" de Francis Drake, piratul devenit Sir. De sus, de pe creasta stâncoasă plesnită de valuri, dacă te uiţi în larg spre sud-est, vezi ceva ce nu se poate vedea nicăieri altundeva în lume: locul unde Oceanul Atlantic se întretaie cu Oceanul Indian. Pe malul drept, cum priveşti spre Antarctica, sunt apele îngheţate ale Atlanticului, în timp ce în stânga, în False Bay (Golful Fals), curenţii calzi ai Indianului asigură vreme de surf şi plajă 12 luni din 12. La doar câţiva kilometri în larg, pe fundul apelor, zac poate cele mai multe vase cu comori din lume, scufundate din cauza stâncilor ieşite din apă.
După dezastrul "Lusitaniei", predecesoarea Titanicului, localnicii au construit un alt far, mai jos şi mai vizibil atunci când ceaţa pune stăpânire pe munţi. Tot aici, la Capul Bunei Speranţe, locul unde s-a născut legenda olandezului zburător, blestemat să navigheze fără să ajungă la ţărm, este unul dintre puţinele puncte din lume unde poţi vedea celebrele balene ucigaşe.
La Cape Town, cu Radu Drăguţ
Ca orice jurnalist care se respectă, şi Radu Drăguţ are altă profesie la bază. A terminat ASE-ul în 2003, secţia Management şi, după câteva interacţiuni eşuate cu mediul economic, a intrat în presa sportivă. Până la 29 de ani, a lucrat mai bine de cinci ani la ProSport, după care a "semnat" cu Adevărul, acolo unde este şi acum editor-coordonator la secţia Sport. A fost reporter la două Campionate Mondiale de fotbal, primul, în Germania 2006, al doilea, în Africa de Sud 2010. Cu ocazia celui din urmă a ajuns la Cape Town, obiectul impresiilor din reportajul de mai jos.
Nu rataţi!