Aprilie

Toni Morrison, John Updike, Julia Child, Alice Munro, Kazuo Ishiguro, Michael Ondaatje sunt numai câţiva din autorii care fac din Alfred A. Knopf, celebra editură cu un Barzoi pe post de efigie... canină, un nume mitic în branşă. Din arborele editorial Knopf, cu rădăcini de prin 1915, s-au desprins, în timp, ramuri cu viaţă, sevă şi faimă proprie, ca Vintage Books (o colecţie în care, din 1954 încoace, sunt publicaţi autori ca Nabokov, Faulkner, Márquez sau Pamuk) sau Anchor (Ian McEwan, Anne Rice, Chuck Palahniuk şi Dan Brown sunt autorii care-i fac cinste). În Statele Unite, Knopf a susţinut relansarea brand-ului Everyman's Library, în 1991, reuşind performanţa de a reedita, într-un singur an, 130 de titluri de referinţă, între care Ulise al lui Joyce, Procesul lui Kafka şi Ghepardul lui Lampedusa.
 
Motivul pentru care, zilele acestea, mi se întâmplă ceva mai des să navighez pe site-urile şi paginile lor de Facebook, pline ochi de link-uri spre o lume de ficţiune defalcată în interviuri, lansări de carte, colecţii reeditate şi provocări bibliofile, este faptul că, de câţiva ani încoace, Alfred A. Knopf a făcut din aprilie luna poeziei, prin proiectul http://poem-a-day.knopfdoubleday.com.
 
Ideea e simplă. Fiecare zi din luna aprilie corespunde unui poem. W.S. Merwin, W.B.Yeats, Langston Hughes, Walt Whitman, Robert Lowell, John Keats, Vera Pavlova, Du Fu, Joyce Carol Oates, Edna St. Vincent Millay devin 30 aprilie, sau 15, sau 8, sau 21  prin versurile care fac să mijească, pe ecranele calculatoarelor din toată lumea... interesată, o primăvară lirică. Surprinzătoare şi deloc crudă, cum ne avertiza, ermetic, T.S. Eliot.
 
Anul acesta, pentru ca festinul să fie complet, noaptea de 23 aprilie (nu întâmplător ziua lui Shakespeare) e rechiziţionată de Knopf, care organizează, într-o fastuoasă librărie newyorkeză, o petrecere a poeţilor, prezidată de actualul Poet Laureat al Statelor, Philip Levine.
 
În inboxul meu, elegantul Barzoi, câinele preferat de Alfred A. Knopf (a avut, de altfel, nenumărate exemplare), aduce ritual versurile care fac ziua să sune a muzica solemnă imaginată de John Milton sau a smochinele verzi, marca Edward Hirsch. Îmi place ideea. Câinele longilin, aristocrat, cu lăbuţe pixelate, furişându-se în mail-urile cititorilor de pretutindeni, cu un poem între dinţi.
 
Aprilie devine, pe nesimţite, o lună bântuită de imagini neaşteptate, de sensibilităţi vibrante, de sunete şi forme, de locuri şi coşmaruri colorate, de zâmbet furat, pişicher, latent: locomotive în ploaie, roşii care se coc, vulpi care adulmecă inimi adormite, timid, hulpav, viclean, în aşteptarea unui mâine cu vânt, cu soare, cu furtună, sau cu crâmpeie de curcubeu.