Câteva gânduri şi prefaţă la Filosofia ştiinţei - O introducere critică în teoriile moderne

Citiţi un fragment din această carte.


Este profesor de filosofie la City University of New York Graduate Center, iar principalul său domeniu de interes este filosofia ştiinţei, fiind preocupat în particular de filosofia biologiei. Născut în Australia în 1965, şi-a luat doctoratul în filosofie de la Universitatea California, San Diego, în 1991. A predat la Universitatea Harvard, Universitatea Stanford şi Universitatea Naţională Australiană.

A fost distins cu prestigiosul Premiu Lakatos pentru cartea sa, Darwinian Populations and Natural Selection (2009), în care încearcă să furnizeze un fundament filosofic pentru teoria evoluţiei. Un alt volum care s-a bucurat de succes este Complexity and the Function of Mind in Nature, publicat în 1998 la Cambridge University Press.


Cum funcţionează ştiinţa? Ne poate spune aceasta care este alcătuirea "reală" a lumii? Ce o diferenţiază de alte moduri de a înţelege natura? În Filosofia ştiinţei, Peter Godfrey-Smith răspunde la aceste întrebări purtând cititorul printr-o călătorie de o sută de ani plini de dezbateri despre ştiinţă. Rezultatul este o introducere complet accesibilă în principalele teme ale filosofiei ştiinţei.

Concepută pentru studenţi şi pentru publicul larg fără o pregătire anterioară în domeniul filosofiei, cartea lui Godfrey-Smith acoperă pozitivismul logic; problemele inducţiei şi confirmării; teoria ştiinţei din filosofia lui Popper; Thomas Kuhn şi "revoluţiile ştiinţifice"; concepţiile lui Imre Lakatos, Larry Laudan şi Paul Feyerabend; şi provocările lansate în acest domeniu de sociologia ştiinţei, feminism şi studiul ştiinţelor. Cartea apoi studiază în detaliu unele probleme şi teorii, printre care realismul ştiinţific, încărcarea teoretică a observaţiei, explicaţia ştiinţifică şi bayesianismul. În final, Godfrey-Smith apără o formă de naturalism filosofic ca fiind cea mai bună cale de rezolvare a principalelor probleme din domeniu.

Pe tot parcursul textului, autorul indică diferitele legături dintre controversele filosofice şi discuţiile mai largi despre ştiinţă din ultimele decenii, precum controversatul "război al ştiinţelor". Exemplele şi digresiunile îl antrenează pe studentul din anii începători; glosarul de termeni explică concepte cheie; iar fiecare capitol are la finalul său lecturi suplimentare. Totuşi, acesta este un manual care nu îţi dă senzaţia de manual fiindcă surprinde drama istorică a schimbărilor modului de a concepe ştiinţa din ultimii o sută de ani.

Spre deosebire de celelalte texte din acest domeniu, Filosofia ştiinţei combină o trecere în revista a istoriei recente a filosofiei ştiinţei cu principalele dezbateri actuale referitoare la limbaj pe care orice om de ştiinţă aflat la începutul carierei sau orice cititor critic o poate urmări.

"Un text bine organizat şi excelent. Stilul lui Godfrey-Smith este admirabil de clar şi abordează probleme filosofice foarte complexe folosind foarte puţini termeni tehnici". (Ron Amundson, University of Hawaii)

"Deşi discută probleme importante (precum diferenţa dintre pozitivismul logic şi empirismul logic), Godfrey-Smith dă dovadă de o claritate coerentă. Este cu adevărat reconfortant să citeşti un text care este detaliat, clar şi pătrunzător. Studenţii care au puţine cunoştinţe sau care nu sunt deloc familiarizaţi cu domeniul filosofiei sau al filosofiei ştiinţei vor considera această carte extrem de folositoare. Profesioniştii din alte domenii şi alte discipline vor aprecia cuprinderea şi adâncimea textului... Fie că predai filosofia ştiinţei sau eşti doar interesat de chestiuni ce ţin de ştiinţă, filosofie, istorie şi alte domenii, sunt încrezător că vei considera Filosofia ştiinţei o carte accesibilă şi satisfăcătoare". (James Sage, Metapsychology)

"Godfrey-Smith face o trecere în revistă clară, cuprinzătoare şi accesibilă a principalelor probleme şi mişcări din filosofia ştiinţei. Este o carte excelentă pentru a fi folosită în mod independent într-un curs introductiv de filosofie a ştiinţei sau ca material însoţitor la o antologie de texte fundamentale într-un curs avansat. Este de asemenea potrivită oricărei persoane interesate de subiect dar care nu are răbdare să citească un text filosofic în diferite jargoane specifice filosofiei profesioniste... Expunerea sa este accentuată de comentarii şi critici pătrunzătoare şi totodată de exemple din istoria ştiinţei dublate de un fin simţ al umorului". (Michael Veber, Science Education)

"O introducere stimulatoare în aproape fiecare departament al filosofiei generale a ştiinţei... Încercarea lui Godfrey-Smith de a da o nouă vigoare şi o nouă însufleţire filosofiei ştiinţei este destul de reuşită, aşa cum stau mărturie stilul de expunere extrem de plăcut şi uşurinţa cu care asociază concepţiile recente despre ştiinţa cu tradiţia pozitivistă clasică şi istoria ştiinţei... O carte foarte proaspătă şi bine concepută". (Matthew D. Lund, Journal of the History of Behavioral Sciences)


Această carte se bazează în principal pe o serie de prelegeri susţinute la Universitatea Stanford în ultimii unsprezece ani. Astfel, cartea aceasta este o selecţie de prelegeri, dar nu numai atât. Poartă asupra sa de asemenea influenţa exercitată de nenumărate comentarii, întrebări şi lucrări ale studenţilor de-a lungul timpului, împreună cu observaţii din partea colegilor şi prietenilor.

Prezentul volum este scris în primul rând pentru studenţi, dar este conceput astfel încât să fie accesibil unui public destul de larg. Plec de la ideea că cititorul nu are cunoştinţe în materie de filosofie. Scopul principal este acela de a introduce unele dintre principalele teme ale filosofiei ştiinţei şi totodată de a spune într-un mod accesibil şi interesant o poveste despre modul în care acest domeniu s-a dezvoltat în ultimii aproximativ o sută de ani. Spunând această poveste, am ajuns să descriu mult mai în detaliu decât alte cărţi introductive legăturile care există între filosofie şi alte discipline şi climatul intelectual schimbător în care teoriile despre ştiinţă au fost formulate. În unele locuri am încercat de asemenea să surprind o parte din atmosfera controverselor şi personalitatea protagoniştilor.

Un alt scop al cărţii îl reprezintă schiţarea şi apărarea unui punct de vedere particular, dar a cărui discuţie am aşezat-o în mare parte în ultima treime a cărţii. Filosofia ştiinţei îmi pare că încă se află într-o stare de fermentare considerabilă. Astfel, autorul unei astfel de cărţi este pus în faţa unei alegeri: se poate separa de confuzie şi de incertitudine, exprimând o singură perspectivă sau poate folosi controversele pentru a spune o poveste despre acest domeniu - cum am ajuns în locul în care suntem acum? Am ales de cele mai multe ori cea de-a doua abordare. Acest aspect al cărţii se datorează în parte inspiraţiei exercitate de volumul clasic de istorie a gândirii economice, The Worldly Philosophers, scris de Heilbroner.

Pentru comentariile la această lucrare le sunt foarte recunoscător următorilor: Fiona Cowie, Michael Devitt, Stephen Downes, Richard Francis, Michael Friedman, Lori Gruen, Tania Lombrozo, Denis Philips, J. D. Trout, Allen Wood şi Rega Wood. De asemenea, au fost de ajutor şi criticile celor doi referenţi anonimi de la University of Chicago Press. Pentru comentariile detaliate şi extrem de folositoare asupra materialului aflat în ultimele faze, care au rezultat în numeroase îmbunătăţiri, sunt îndatorat lui Karen Bennett, Kim Sterelny şi Michael Weisberg. Alte îmbunătăţiri sunt, ca întotdeauna, rezultatul discernământului, bunului simţ, atingerii pricepute şi perspective unice de care dă dovadă David Hull, editorul colecţiei Science and Its Conceptual Foundations. La University of Chicago Press, Susan Abrams a manifestat un entuziasm constant faţă de acest proiect şi a făcut o treabă excelentă în tot acest timp. Este o rară plăcere să lucrezi cu un editor ca Susan. Sunt de asemenea recunoscător Universităţii Stanford pentru susţinerea financiară şi intelectuală din ultimii unsprezece ani. Această susţinere include mai multe grant-uri, inclusiv recenta bursă Martha Sutton Weeks.

În fine, având în vedere că aceasta este o carte scrisă în primul rând pentru studenţi, cred că aici este locul potrivit în care să îmi exprim recunoştinţa neîncetată faţă de cei mai importanţi patru mentori care m-au învăţat, călăuzit şi încurajat în perioada studiilor: Kim Sterelny, Michael Devitt, Stephen Stich şi Philip Kitcher.

Această carte reprezintă o trecere în revistă ce cuprinde aproape o sută de ani de argumente despre natura ştiinţei. Vom arunca o privire peste o sută de ani de argument despre ce este ştiinţa, cum funcţionează şi ce o diferenţiază de alte moduri de investigare a lumii. Cele mai multe dintre ideile pe care le vom examina fac parte din domeniul numit "filosofia ştiinţei", dar vom dedica destul de mult spaţiu şi ideilor dezvoltate de istorici, sociologi, psihologi şi alţii.

Volumul de faţă are în mare parte forma unui "grand tour" de-a lungul deceniilor; ideile vor fi discutate aproape în ordinea în care au apărut. A se observa cuvântul "aproape" din propoziţia anterioară; există excepţii de la structurarea istorică a cărţii, pe care le voi indica pe măsură ce apar.

De ce este mai bine să începem cu idei mai vechi şi să înaintăm până în prezent? Un motiv este acela că dezvoltarea istorică a ideilor generale despre ştiinţă este în sine un subiect interesant. Un alt motiv este acela că, în ultimii ani, filosofia ştiinţei s-a aflat într-o stare de fermentaţie şi incertitudine. O bună modalitate de a înţelege labirintul de opţiuni şi opinii din acest domeniu în momentul de faţă este aceea de a urmări calea care ne-a adus în starea în care ne aflăm acum. Dar această carte nu caută doar să prezinte opţiunile. Pe măsură ce avansăm, voi adopta de multe ori unele puncte de vedere, în încercarea de a indica acele dezvoltări care au fost probabil cotituri greşite sau piste false. Voi indica de asemenea ideile care se află pe calea cea bună. Apoi, spre sfârşitul cărţii, voi încerca să construiesc o imagine despre modul în care funcţionează ştiinţa.

Filosofia este o încercare de a pune şi de a răspunde unor întrebări fundamentale despre univers şi despre locul nostru în el. Aceste întrebări pot părea uneori foarte îndepărtate de preocupările de ordin practic. Dar controversele discutate în această carte nu sunt de acest gen. Deşi aceste controverse sunt legate de cele mai abstracte problem ce ţin de gândire, cunoaştere, limbaj şi realitate, s-a dovedit totodată că importanţa lor depăşeşte cu mult graniţele filosofiei. Acestea au avut un impact asupra dezvoltării multor altor domenii academice, iar unele dintre controverse au avut reverberaţii mult mai îndepărtate, influenţând discuţii despre educaţie, medicină şi locul pe care trebuie să îl aibă ştiinţa în societate.

De fapt, în ultima parte a secolului al douăzecilea, toate domeniile preocupate de natura ştiinţei au fost prinse într-un fel de cursă cu montagne russe-ul. Unii oameni au considerat că cercetările din domeniul istoriei, al filosofiei şi al sociologiei ştiinţei au demonstrat că ştiinţa nu merită rolul dominant pe care l-a căpătat în culturile occidentale. Aceştia considerau că o serie de mituri despre veridicitatea şi superioritatea ştiinţei dominante fuseseră total subminate. Alţii, desigur, nu au fost de acord şi controversele rezultate au străbătut întreaga scenă intelectuală, intrând de multe ori şi în discursul politic. Din când în când, era afectată însăşi cercetarea ştiinţifică, mai ales în ştiinţele sociale. Aceste controverse au ajuns să fie cunoscute sub denumirea de "Războaie ale ştiinţei", o expresie care ne dă de înţeles cât de aprinse erau lucrurile.

Războaiele ştiinţei s-au domolit până la urmă, dar acum, când scriu aceste rânduri, pot să afirm că încă mai există un dezacord destul de mare chiar şi în privinţa celor mai fundamentale probleme referitoare la natura şi statutul cunoaşterii ştiinţifice. Aceste dezacorduri nu exercită de obicei o influenţă foarte puternică asupra practicii ştiinţifice cotidiene, dar uneori se întâmplă să exercite. Ele au o importanţă uriaşă pentru discuţiile generale despre cunoaşterea umană, schimbarea socială şi în general locul nostru în univers. Scopul acestei cărţi este de a vă introduce în lumea remarcabilă a acestor controverse şi de a vă oferi o înţelegere a situaţiei actuale.