Prefaţă la Motivaţie şi afaceri

Citiţi un fragment din această carte.


Abraham H. Maslow (1908-1970), întemeietor al psihologiei umaniste şi autor de referinţă în psihologia personalităţii, a mai fost tradus la Editura Trei cu volumul Motivaţie şi personalitate.
Deborah Collins Stephens este coach şi fondatoare a Centrului pentru Leadership Inovator din California.

Într-o lume în care apar zi de zi noi teorii despre management şi psihologia leadershipului, ideile lui Abraham Maslow surprind prin claritatea, profunzimea şi actualitatea lor. Prezenta antologie reuneşte articole, conferinţe şi scrisori inedite (de exemplu, către Skinner sau Rockefeller) care oferă o perspectivă utilă şi novatoare asupra managementului şi eficienţei, autoactualizării şi trebuinţelor umane, creativităţii şi leadershipului. Indiferent că vorbeşte despre nefasta mecanizare a organizaţiilor sau despre cele mai profunde motivaţii umane, Maslow oferă de fiecare dată exemple şi studii de caz, precum şi soluţii practice pentru managerii şi specialiştii în resurse umane. Aceştia vor putea afla cum să fidelizeze clienţii şi partenerii companiei, cum să creeze un mediu de lucru motivant şi creativ sau cum să se adapteze la schimbare şi la provocările neaşteptate.

Metoda managerială pe stil vechi se transformă văzând cu ochii într-o abordare uzată moral. Cu cât oamenii ajung să fie mai evoluaţi şi mai sănătoşi psihic, cu atât politica unui management luminat va deveni mai necesară pentru a supravieţui în condiţii de concurenţă şi cu atât mai ineficientă va fi întreprinderea bazată pe o politică autoritaristă. (Abraham Maslow)

Abraham Maslow a reuşit să ne ofere un "tablou complet", spre deosebire de perspectiva îngustă a majorităţii cercetătorilor din ştiinţele sociale. Descoperirile sale epocale referitoare la motivaţie şi personalitate au depăşit cu mult sfera psihologiei academice, găsindu-şi aplicaţii în domeniile managementului şi marketingului. Lui Maslow i-a plăcut să exploreze tendinţele sociale abia sesizabile şi să anticipeze cu mult curaj consecinţele lor. (Psychology Today)

În urmă cu şase ani, am reînceput să citesc din lucrările profesorului de management Douglas McGregor. În cartea The Professional Manager, epuizată de pe piaţă, am găsit mai multă înţelepciune şi mai multe gânduri fascinante decât în majoritatea cărţilor despre afaceri pe care le-am citit de-a lungul anilor. Deşi scrisă într-o epocă în care voluminoasele calculatoare "mainframe" erau considerate o mare inovaţie şi angajaţii lucrau o viaţă întreagă pentru aceeaşi firmă, ideile şi teoriile lui McGregor despre leadershipul managerial păreau să fie cu zeci de ani înaintea timpului lor. Nici prin cap nu-mi trecea că interesul faţă de opera lui McGregor avea să mă ducă aspre doi ani de studiu intens al operei lui Abraham Maslow.

Oricine a urmat un curs elementar de psihologie, a studiat dezvoltarea organizaţiilor sau măcar a crescut un copil nu se poate să nu fi auzit de genialul psiholog Abraham Maslow, care a schimbat ştiinţa psihologiei şi a lăsat o amprentă de neşters asupra lumii afacerilor şi asupra societăţii. Totuşi, Douglas McGregor a fost acela care i-a făcut cunoştinţă emblematicului psiholog cu lumea afacerilor şi cu problemele organizaţionale. Deşi McGregor era la Massachusetts Institute of Technology (MIT), iar Maslow îşi construia o reputaţie mondială, pentru el şi teoriile sale, la universitatea Brandeis, cu un profil mai curând umanist, amândoi au elaborat teorii care constituie azi un imperativ pentru succesul afacerilor într-o economie globală. Amândoi au fost autori prolifici şi cele mai bune lucrări ale lor revin azi în atenţia publicului - pentru a fi citite de o nouă generaţie de lideri. Poate că, de fapt, cei doi au scris de la bun început pentru liderii zilei de azi.

De ce Maslow contează

În toamna anului 1997, am primit un telefon care avea să devină un moment definitoriu pentru mine. Ann Maslow Kaplan, fiica mai mare a lui Abraham Maslow, aflase că mă interesa opera lui Douglas McGregor. Dat fiind că Maslow şi McGregor fuseseră colegi şi prieteni, ea voia să ştie dacă m-ar tenta să citesc nişte jurnale pe care le ţinuse tatăl ei. Acestea conţineau gânduri şi reflecţii despre management, autoactualizare, creativitate, leadership şi alte teme pertinente pentru lumea afacerilor. Publicate în anul 1960, sub neobişnuitul titlu Eupsychian Management (cuvântul eupsychian - în lb. greacă veche, eu înseamnă bun, iar psyche înseamnă suflet - este forjat de Maslow şi se traduce prin "calitatea de a avea o minte sănătoasă"), puţină lume din afara sferei universitare citise aceste jurnale. Am fost de acord fără urmă de ezitare să încep să le parcurg.

Deşi au fost scrise în ultimii ani ai deceniului 1950 şi în primii ani din deceniul următor, Maslow parcă descrie ceea ce se petrece azi în Silicon Valley!

El vorbeşte despre o lume în care succesul depinde în mod esenţial de creativitate, inovaţie şi reînnoire. Ironia face ca el să fi scris multe din pasajele jurnalului său în localitatea Menlo Park, din statul California, având şi un birou pe strada Sand Hill - un loc legendar astăzi, unde ideile novatoare se întâlnesc cu investiţiile, adeseori dând naştere peste noapte unor noi ramuri industriale. un loc unde eu mi-am petrecut cea mai mare parte a existenţei adulte, trăind şi muncind.

Astăzi, despre Silicon Valley (şi împrejurimile Golfului San Francisco) se poate spune că se află în fruntea economiei mondiale în ceea ce priveşte şapte grupe de activitate: calculatoare şi electronice, telecomunicaţii, multimedia, bioştiinţe, servicii bancare şi financiare, tehnologii de protecţia mediului şi turism. Pentru unii, locul acesta reprezintă însăşi pepiniera progreselor tehnologice. Un loc unde inovaţia şi materia cenuşie brută inventează pieţe mondiale. Unde firmele micilor întreprinzători pornesc dintr-un garaj şi ajung să transforme în realitate Visul American. Unde oamenii, de la secretare la directori generali, sunt convinşi că munca lor poate să schimbe lumea. Un loc unde eşecul este văzut ca un semn de curaj, iar poticnelile sunt doar o cale mai scurtă spre linia de finiş. Şi totuşi, motivul pentru care Maslow contează astăzi, la aproape trei decenii după moartea sa, este tocmai datorită unor locuri ca Silicon Valley. Înţelepciunea lui, reflecţiile şi studiile sale ne pot călăuzi prin transformările care ne aşteaptă în viitor. Pe măsură ce privim inovarea şi capitalul uman drept factori primordiali în câştigarea avantajului competitiv, Maslow contează azi mai mult decât pe vremea când trăia.

Maslow contează pentru că el a înţeles natura umană, motivaţia şi performanţa autoactualizantă mai bine decât oricine altcineva din prezent. Mesajele lui sunt clare:
Economii al căror motor este inovarea

Munca pe care am depus-o la cartea Maslow on Management mi-a oferit şansa de a cunoaşte mulţi lideri americani ai lumii afacerilor. După publicarea ei, reţeaua mea socială s-a mărit exponenţial şi am primit potop de corespondenţă de la oameni aflaţi în fruntea a sute de sectoare economice din toată lumea. În toate aceste conversaţii a existat un subiect comun, cel mai bine ilustrat printr-o întrebare pe care mi-a pus-o un student din Programul de Dezvoltare Profesională de la Stanford, unde am activat în calitate de cadru didactic. El voia să ştie cum au reuşit companiile din Silicon Valley să realizeze asemenea descoperiri revoluţionare în domeniul tehnologiei.

Deşi aceeaşi întrebare le-a fost pusă unor minţi mai strălucite decât a mea, răspunsul meu de azi este mult diferit de cel pe care l-aş fi dat în urmă cu câţiva ani. Am învăţat din opera lui Maslow că "politicile de personal" ale companiilor din Silicon Valley joacă un rol vital pentru creaţia tehnologică şi acumularea avuţiei, în aceeaşi măsură ca alţi factori indispensabili. Şi totuşi, din experienţa mea de până acum, ştiu că puţine organizaţii sunt gata să se angajeze cu toată dăruirea în efortul de reinventare pe care va trebui să-l întreprindă pentru a putea valorifica spiritul inovator şi creativitatea propriilor angajaţi. În continuare apelăm prea adesea la remedii rapide sau ne simţim mai liniştiţi să investim milioane de dolari în calculatoare şi softuri, decât în schimbarea culturii organizaţionale. Culturi în care creativitatea şi inovaţia devin iniţiative strategice.

Opera lui Maslow ne oferă multe idei pentru clădirea unor companii axate pe autoactualizare, în care oamenii pot veni cu contribuţii excepţionale. Deşi aş încuraja orice lider să se afunde în lucrările lui Maslow, antologia de faţă poate fi punctul de pornire. În alcătuirea acestei cărţi, am ales scrieri despre care eu cred că sunt de cea mai mare importanţă pentru conducătorii de azi, dar am adăugat şi eseuri şi scrisori din arhiva personală a lui Maslow, care conţin informaţii preţioase pentru cei care se străduiesc să aducă schimbări în organizaţiile lor.

Aş vrea să le mulţumesc numeroşilor studenţi şi manageri care m-au ajutat să devin mai bună în activităţile mele de lider şi de educator. În plus, aş vrea să-i mulţumesc Jeannei Glasser de la editura John Wiley & Sons şi Annei Maslow Kaplan, pentru sprijinul acordat. Jackie Speier, Linda Allan, Anne Robinson, Nancy Olsen şi Jan Yanehiro, vă mulţumesc pentru amiciţie şi încurajare! Mulţumesc, Mort Meyerson, pentru generozitatea cu care mi-ai oferit sfaturi înţelepte şi atât de preţioase despre viaţă şi lumea afacerilor! Îi mulţumesc lui Warren Bennis pentru încurajările pe care mi le-a dat pe tot parcursul ultimilor doi ani. Îţi mulţumesc Tom Kosnik (de la universitatea Stanford), pentru că eşti un mentor minunat şi un prieten drag! Membrilor familiei mele, Mike, Aaron şi Lily, le mulţumesc pentru că sunt permanent oglinda care reflectează ceea ce este cu adevărat important în viaţă.

(Deborah C. Stephens, San Carlos, California)