Prefaţă la Eroul cu o mie de chipuri

Citiţi un fragment din această carte.


Joseph John Campbell (1904-1987) a fost un cercetător al miturilor şi religiilor, scriitor şi orator american, cunoscut pentru lucrările sale în domeniile mitologiei şi religiei comparate. Opera sa este vastă, acoperind multe domenii ale experienţei umane. Campbell consideră că toate miturile şi povestirile epice sunt legate între ele în imaginarul uman şi sunt manifestările culturale ale unei nevoi universale de a explica realităţile sociale, cosmologice şi spirituale. Opera sa principală, Eroul cu o mie de chipuri, apărută în 1949 şi primită imediat cu entuziasm, a fost recunoscută, odată cu trecerea timpului, ca o operă clasică. Filozofia sa este sintetizată în îndemnul: "Urmaţi-vă fericirea".

Cărţi publicate (selectiv): The Hero with a Thousand Faces (1949); The Masks of God (4 vol., 1962-1968); Historical Atlas of World Mythology; The Mythic Image (1974); The Inner Reaches of Outer Space: Metaphor As Myth and As Religion (1986); Transformations of Myth Through Time (1990); Myths of Light: Eastern Metaphors of the Eternal (2003); Pathways to Bliss: Mythology and Personal Transformation (2004).
Cărţi interviu: The Power of Myth (1988) cu Bill Moyers; An Open Life: Joseph Campbell in Conversation with Michael Toms (1989); The Hero's Journey: Joseph Campbell on His Life and Work (1990).
Campbell a editat lucrările lui Heinrich Zimmer asupra artei, miturilor şi filosofiei Indiei.
Traducerea în premieră în România a uneia dintre cărţile esenţiale ale lui Joseph Campbell este, fără doar şi poate, un eveniment deosebit de important ce nu trebuie trecut cu vederea de către cei care încă mai iubesc poveştile. Eroul cu o mie de chipuri este o carte care a influenţat generaţii întregi, fie că vorbim de scriitori, cineaşti, muzicieni sau pur şi simplu oameni aflaţi în căutarea unor răspunsuri importante legate de propria lor dezvoltare. Mari artişti ai secolului XX, precum Bob Dylan, George Lucas, Stanley Kubrick, Jim Morrison etc. au afirmat fără ezitare că studiul lui Joseph Campbell i-a influenţat decisiv în realizarea operelor lor.

Campbell ne arată în cartea sa că miturile, deşi extrem de variate, au de fapt aceeaşi structură "genetică". Denumind această structură Monomit, el ne-o explică amănunţit în Eroul cu o mie de chipuri. Astfel, de-a lungul anilor, monomitul campbellian devine un reper atât pentru cei pasionaţi de mitologie, cât şi pentru artiştii profesionişti aflaţi într-o permanentă căutare de inspiraţie. Prin această carte, considerată de mulţi fundamentală pentru studiul mitologiei, Campbell îşi dezvoltă teoria conform căreia energia misterioasă din poveştile lumii se găseşte în sufletele oamenilor, indiferent de rasa lor, de cultura lor, de statutul lor social sau intelectual. Oamenii care găsesc teme eroice pline de rezonanţă în propria lor viaţă, în obiectivele lor, în visurile lor, sunt conduşi spre o singură esenţă psihică: aceea că viaţa spirituală şi creativă a individului influenţează lumea exterioară la fel cum lumea mitului influenţează individul.

Trăim vremuri dificile atât din punct de vedere material cât şi spiritual, iar oamenii sunt din ce în ce mai dezorientaţi. Incapabili de a vedea mai departe de ziua de mâine, atât generaţiile vârstnice, cât şi cele tinere şi-au pierdut reperele şi modelele, înaintând în ceaţă fără un scop anume. În această lume obişnuită, gri şi dezvrăjită, Joseph Campbell şi al său monomit propun o chemare la aventură spre o lume specială, mai bună şi mai frumoasă. El dezvăluie cititorilor elixirul care trebuie recuperat şi îi îndeamnă să aibă curajul de a deveni eroii propriei lor călătorii. Iar lecţia supremă pe care fiecare trebuie s-o înveţe din această carte este că adevărata călătorie a eroului, poate cea mai frumoasă dintre ele, este chiar viaţa lui. (Mihai Mănescu)

Studiul clasic transcultural al lui Joseph Campbell despre călătoria eroului a inspirat milioane de oameni şi a deschis noi domenii de cercetare şi explorare. Este prima lucrare care combina intuiţiile spirituale şi psihologice ale psihanalizei moderne cu arhetipurile lumii mitologice şi creează o adevărată hartă care permite orientarea pe calea vieţii contemporane. Examinând miturile eroice în lumina psihologiei moderne, cartea analizează nu doar modelele şi stadiile mitologiei, ci de asemenea relevanţa acesteia pentru vieţile noastre de azi - şi pentru viaţa oricărei persoane aflate în căutarea unei existenţe deplin realizate.

În cele trei decenii de când am descoperit Eroul cu o mie de chipuri, această carte a continuat să mă fascineze şi să mă inspire. Joseph Campbell scrutează prin secole şi ne arată că suntem cu toţii conectaţi la nevoia fundamentală de a asculta poveşti şi de a ne înţelege pe noi înşine. Privită ca o carte, este minunat să o citeşti; văzută ca iluminare în privinţa condiţiei umane, este o revelaţie. (George Lucas, realizatorul filmului Războiul stelelor)

Cuvintele lui Campbell au o greutate extraordinară, nu doar printre savanţi, dar şi printre numeroasele persoane care găsesc cercetarea căilor mitologice întreprinsă de el relevantă pentru viaţa lor de azi. [...] Cartea pentru care el este faimos, Eroul cu o mie de chipuri, este o strălucită examinare, prin intermediul vechilor mituri ale eroului, a luptei eterne a omului pentru identitate. (Time)

Nu m-am întors niciodată mai des la o carte, de când am absolvit facultatea, decât la aceasta şi de fiecare dată descopăr noi înţelesuri ale călătoriei umane. Fiecare generaţie va găsi în Eroul o înţelepciune care trece peste veacuri. (Bill Moyers, realizatorul emisiunii TV, NOW with Bill Moyers)

Campbell nu caută adevărul miturilor diverse, ci sensul lor comun. Ecumenic, el dă dreptate tuturor interpretărilor şi utilizărilor cu rost ale mitologicului (mitologia este toate acestea - afirmă acestea), pentru a merge însă dincolo de ele în lumea acelor Elementargedanken ale lui Rudolf Bastian, idei comune tuturor oamenilor. Miturile se resorb astfel într-un "monomit", harta pierdută a căutării de sine, de la Oedip rege la Războiul stelelor. Eroul acestei călătorii este precum bătrânul Proteus (are "o mie de chipuri") iar plenitudinea sa "se află în întreaga societate şi nu în membrii ei separaţi"; călătorul poate fi însă oricare dintre noi... (Vintilă Mihăilescu)

Cartea lui Campbell i-a fascinat şi continuă să îi inspire pe artişti, cercetători ai religiilor şi pe psihanalişti deopotrivă, însă ea oferă inspiratie şi "insight" oricărei persoane care o citeşte.
Este o carte clasică, care are marele dar de a-l inspira pe cititor şi de a-l conecta pe cu lumea sa interioară. Dacă un film bazat pe structura monomitului îl încântă sau fascinează pe spectator, lectura cărţii are potenţialul de a face mult mai mult: aceasta îl pune pe cititor în faţa unor întrebări existenţiale (cât de departe sunt eu de lumea mitologică a strămoşilor mei? de ce m-am îndepărtat? oare de câte ori am refuzat chemarea? cine sunt eu, de fapt?). Nu în ultimul rând, scriind despre structura mitului şi diferite aspecte ale acestuia, Campbell subliniază că oportunităţile de a găsi resurse în interiorul nostru apar atunci când încercările pe care ni le aduce viaţa, par aproape imposibil de depăşit." (Iulia Feordeanu, psihoterapeut, reprezentantă a Asociaţiei "Sol Mentis")

Nu sunt fan Campbell, dar mi-a plăcut anvergura cărţii lui şi modul erudit în care a reuşit să înglobeze atât de mulţi ani, atât de multe nuanţe şi exemple, în aşa fel încât pasionaţii domeniului, dar şi curioşii, pot înţelege această idee calapod de monomit pe care se bazează poveştile devenirii noastre.
Domneşte o stare de confuzie la noi, motivată de superficialitatea cu care unele subiecte sunt preluate şi analizate, precum şi implicit, felul în care acestea sunt preluate de societate. E riscant să dai de înţeles că lucrurile serioase sunt pentru toată lumea, dar e foarte util să înţelegi ce e dincolo de basmele pe care le tot auzi încă din copilărie. Încurajarea cititorului de a se orienta curajos printre cuvinte vechi şi încriptate reprezintă un mod de a evita confuzia şi de a sta treaz, aproape de autenticitate. Într-un mediu în care "pilates" şi feng-shui sunt puse în aceeaşi categorie a dezvoltării personale mic-burgheze, cartea lui Joseph Campbell vine cu autoritate în sprijinul celor care chiar vor să ştie de unde vin." (Berti Barbera)


"Adevărurile conţinute în doctrinele religioase sunt în definitiv atât de distorsionate şi de sistematic deghizate", scrie Sigmund Freud, "încât majoritatea oamenilor nu le poate percepe ca fiind adevăruri. Cazul este similar cu ceea ce se întâmplă atunci când îi spunem unui copil că nou-născuţii sunt aduşi de barză. Şi aici ascundem adevărul în haine simbolice, deoarece cunoaştem semnificaţia acelei păsări. Cu toate acestea, copilul nu o ştie. El doar aude partea deformată din ceea ce spunem şi apoi simte că a fost înşelat. Noi ştim cât de des neîncrederea sa faţă de adulţi precum şi refractaritatea sa încep efectiv de la această impresie. Am devenit convinşi că este mai bine să evităm asemenea deghizări simbolice ale adevărului în ceea ce le spunem copiilor şi să nu îi văduvim de cunoaşterea naturii adevărate a lucrurilor corespunzătoare cu nivelul lor intelectual" (Sigmund Freud, The Future of an Illusion - tradus în engleză de James Strachey et al., Ed. Standard, XXI, Londra: The Hogharth Press, 1961, pp. 44-45, Orig. 1927.)

Scopul acestei cărţi este acela de a dezvălui unele dintre adevărurile care ne sunt ascunse sub imaginile religiei şi ale mitologiei prin adunarea mai multor exemple simple şi prin permiterea înţelepciunii antice să se divulge de una singură. Vechii învăţători ştiau ceea ce spuneau. Odată ce am învăţat să citim din nou limbajul lor simbolic, nu ne trebuie mai mult decât talentul unui antologist de a permite învăţămintelor acestora să fie auzite. În primul rând, trebuie să învăţăm gramatica simbolurilor, iar eu nu cunosc vreo cale mai bună de a descifra acest mister decât psihanaliza. Fără a considera că aceasta are ultimul cuvânt de spus asupra subiectului de faţă, o putem totuşi folosi ca abordare. Al doilea pas va fi aşadar acela de a aduce la un loc o mulţime de mituri şi de poveşti folclorice din toate colţurile lumii şi de a permite simbolurilor să vorbească singure. Paralelele vor deveni evidente imediat, iar acestea vor dezvolta o formulare vastă şi constantă a adevărurilor fundamentale după care omul a trăit de-a lungul mileniilor şederii sale pe această planetă.

Se va obiecta poate că, aducând în prim plan corespondenţele, am omis diferenţele dintre diferitele tradiţii orientale şi occidentale, moderne, antice şi primitive. Aceeaşi obiecţie ar putea fi adusă şi împotriva oricărui manual sau oricărei diagrame de anatomie, unde variaţiile fiziologice ale rasei sunt desconsiderate în scopul unei înţelegeri generale fundamentale a fizicului uman. Există, desigur, diferenţe între numeroasele mitologii şi religii ale omenirii, dar aceasta este o carte care vorbeşte despre similarităţi. Odată ce acestea sunt înţelese, diferenţele vor fi considerate mult mai reduse decât se presupune la nivel popular (şi politic). Nădăjduiesc că o elucidare comparativă va contribui la cauza poate nu chiar atât de disperată a acelor forţe care lucrează în lumea contemporană pentru unificare, nu în numele unui imperiu ecleziastic sau politic, ci în sensul unei înţelegeri umane reciproce. Aşa cum ni se spune în Vede: "Adevărul este unul, înţelepţii îi dau nume diferite".

(Joseph Campbell, New York, 10 iunie 1948)