Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Fragmente şi cronici ale cărţilor pe hîrtie  Sageata  Cronici de atelier

Cuvântul autorului - Plec


Cristina Andone

16.05.2018
Editura Univers
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Cristina Andone
Plec
Editura Univers, 2018



Citiţi un fragment din această carte.

*****

Intro
Despre autorul cărţii, Cristina Andone

Cristina Andone se defineşte ca scriitor, activist educaţional, trainer de creativitate şi ronţăitor de mere. Este autor Univers, Nemira şi Pionier Press. A debutat în 2011 prin colecţia de cărţi pentru copii Poveşti din Pădurea Muzicală, vândute în 125.000 de exemplare. După treisprezece ani petrecuţi în publicitate şi alţi şapte în antreprenoriat, Cristina crede ca demisia face parte din misie şi că fiecare dintre noi este o mâţă cu nouă vieţi profesionale. Din aceasta perspectivă a scris romanul Plec - un îndreptar de savoir quitter. Altfel, visul ei ar fi să scrie câte o poveste pentru fiecare om drag.

*
Prin cărţile sale pentru copii, Cristina a vrut să coboare muzica clasică de pe piedestalul aurit al culturii înalte. Să o cureţe de praful snobismului, al extazului mimat. Să o aducă într-o zonă a firescului, direct pe raftul cu jucării. Ideea de bază a cărţilor sale este că muzica are personalitate; exact acest caracter e ceea ce un copil poate recunoaşte spontan, ca pe un brand obişnuit. După ani de cercetare, autoarea a conturat o metodă numită "Audit de Brand Muzical" pe care a cernut-o în poveşti prietenoase, cu miez. Cele zece titluri din colecţia Poveşti din Pădurea Muzicală au fost scrise pentru a crea, peste ani, un public pasionat de muzică clasică. Un public care să fi respirat din fragedă copilărie în preajma marilor compozitori, un public pentru care Chopin să nu sune a shopping cu ultima consoană neglijent aspirată, iar Bach să nu fie o rudă mai puţin norocoasă a lui Hornbach.

Cred că un copil care a învăţat să respire natural în preajma muzicii clasice va avea o ureche mult mai fină şi se va proteja instinctiv de însăilările stupide de sunete. Va fi un consumator nuanţat. Va şti să se răsfeţe, când va dori, cu muzica marilor maeştri. Şi, poate mai important, va şti sa caute şi să aprecieze armonia. Într-un timp al stridenţelor, al bruiajelor, al dezacordurilor de tot felul. Muzica nu va salva lumea. Dar o va face mult, mult mai frumoasă.

Despre carte

Plec - roman cu publicitari, măgar şi umbre, este o carte singulară în literatura română actuală, în care apar culisele unei lumi pe care se bazează întreaga industrie de consum: lumea publicităţii. Pe acest fundal colorat, plin de lumini artificiale, promisiuni strălucitoare şi slogane mai mult sau mai puţin originale, evoluează patru personaje care pornesc împreună într-o călătorie al cărei scop aparent e repatrierea măgarului Krasna: Vera Trotsky, Marta Coman, Felix Dimuleanu, Mishu - băiatul de la IT. Fiecare dintre aceste personaje are propria-i poveste: Marta e obsedată de ideea că va fi concediată şi încearcă să-şi ghicească soarta din numărători întâmplătoare; Vera se străduieşte să lase în urmă istoria unei trădări şi părăsirea casei în care a fost fericită; Felix Dimuleanu ar vrea să ştie mai multe despre femeia care i-a fost mamă şi pe care nici n-a apucat s-o cunoască; Mishu s-a săturat să rezolve problemele informatice ale companiei prin sfatul de a conecta computerul la priză. În felul său, fiecare dintre aceste personaje caută un exit.

Scris într-un stil alert, plin de umor, romanul Plec este un îndreptar despre cum să-ţi dai demisia dintr-o corporaţie.

Cuvântul autorului

Fiecare om are o temă-cheie prin care priveşte lumea şi se lasă privit. Pentru mine acest cuvânt fundamental este despărţirea. Şi, desigur, uitarea care se aşterne după. Pentru că nu-mi plac despărţirile şi nu vreau să uit, am scris o carte despre cei care pleacă. Şi despre cei care nu pot sta departe, despre cei care rămân de aceeaşi parte.

Ce am învăţat în aproape treisprezece de ani de publicitate şi şapte de antreprenoriat este că cei care pleacă se despart nu de ceea ce este. Ci de ceea ce va fi. Prezentul poate fi suportabil. Abia viziunea că aşa se va întâmpla, an de an, devine greu de dus. De aceea oamenii se despart de Crăciun, Revelion, de ziua lor, înainte de vacanţa de vara. E ca şi când au nevoie de un eşantion insuportabil de viaţă normală şi de perspectiva că aşa va fi mereu, pentru a-şi face curaj şi a sări în necunoscut.

Plec este o carte despre despărţirile de tot felul: de slujbă, de un om neiubit, de unul preaiubit, de o casă, de o etapă din viaţă.

**
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




1 comentariu

  • Prea aproape de adevar!
    Ioana Ciucur, 15.05.2018, 18:18

    Nu pun comentarii deoarece nu ma pricep sa scriu dar lucrez in online marketing de 14 ani din care 3 au fost in primele agentii de publicitate care pe vremea mea

Spacer Spacer