Argument (de Iulia Popovici)

Florin Lăzărescu schimbă secţia: http://lazarescu.reea.net

Mai nou, pe Florin Lăzărescu îl puteţi găsi mutat de pe hîrtie pe net (Inter-net); vorba vine îl puteţi găsi, pentru că el mai niciodată nu e acasă. Îi puteţi accesa în schimb portretul-robot, care, din fericire, seamănă bucăţică tăiată cu fericitul posesor (de site - http://lazarescu.reea.net - şi de portret, să fim înţeleşi).

Pentru cine nu ştia (ruşine să-i fie!), Florin Lăzărescu e scriitor, dar pînă la a fi scriitor, el munceşte - veţi afla unde (de la 1 ianuarie 2001, de-odată cu mileniul) citind Notele bio-bibliografice, care merg, prin bunăvoinţa stăpînului, de la anul de graţie 753 î.Hr., cu salturile temporale necesare, pînă la momentul de faţă, adică acela în care „Lăzărescu simte că ceva important, totuşi, îi scapă." Îi scapă, din mîini direct pe site, un jurnal intim, atît de intim că-l poate citi o ţară-ntreagă plus vorbitorii - încă - de română de pe alte cîteva continente, despre mutări, transmutări, cataloage de noutăţi, veveriţe şi madlene proustiene sub formă de banane (ăsta e de fapt semnul că facem parte din aceeaşi generaţie - şi eu am o porţie sănătoasă de amintiri cu banane verzi şi portocale de 23 august). Jurnalul e în plină perioadă formatoare, deci trebuie vizitat periodic pentru a vedea pe unde a mai ajuns cu hălăduielile amicul Lăzărescu.

Dacă e să vorbim serios, atunci pot să spun că situl arată nu numai bine, ci şi consistent, are povestiri şi un fragment din romanul lui Florin Lăzărescu Ce se ştie despre ursul panda (nimic nu se ştie, între noi fie zis), un interviu al lui din Vatra şi, una peste alta, geme de spiritul lui Lăzărescu. E un site care se vede şi se citeşte, numai bun pentru a-i contrazice pe cei care cred că imaginea a ucis textul. Textul e şi imagine, ni se dă aşa, după cum textele lui Florin Lăzărescu, de pe situl lui ori de aiurea, sînt o bună bucată de literatură. Lectură plăcută!