01.01.2022
Caste: The Origins of Our Discontents de Isabel Wilkerson
O discuție amplă despre rasism, discriminare și stereotipuri culturale. Pe scurt: fenomenul de codificare culturală a discriminării apare când discriminarea se moștenește o dată cu educația aceea din prima copilărie, când pur și simplu orizonturile de așteptare ale victimelor discriminării sunt reduse prin acțiuni concrete, banale. Când o societate e complice fără să își dea seama. Așa cum la noi avem de pildă problematica populației roma.

Pogrom: Kishinev and the Tilt of History de Steven J. Zipperstein
Cuvântul "pogrom" este unul dintre cele câteva cuvinte de origine rusă intrate în vocabularul internațional. A intrat în 1903, după primul pogrom al secolului trecut. Înfăptuit la Chișinău (pe atunci parte a Imperiului Rus). A provocat primele campanii de solidaritate trans-atlantice, a întărit ideea de mișcare sionistă. Indirect a dus la acel document abject (fabricat de instigatorul pogromului), numit Protocoalele Înțelepților Sionului. Nu putem știi cum ar fi fost secolul al XX-lea fără acel moment.

The Compleat Strategyst: Being a Primer on the Theory of Games of Strategy de J.D. Williams și The Complete Idiot's Guide to Game Theory de Edward C. Rosenthal
Două cărți despre teoria jocurilor. Una de la începutul domeniului, din anii 1950, altă contemporană. O grămadă din economia actuală, din modul în care luăm decizii sau acționăm ca societate sau ca persoane cu interese contrare, poate fi înțeleasă prin teoria jocurilor. Dar mai e și o parte care nu poate fi înțeleasă. În teoria jocurilor nu există ideea de "încredere" intrinsecă. Și totuși ca să colaborăm și să mergem înainte avem nevoie de cooperare, ca în dilema prizonierului. Și asta înseamnă să creăm mecanisme de generare de încredere.

Profiles in Leadership: Historians on the Elusive Quality of Greatness de Walter Isaacson
Un volum colectiv scris de mai mulți istorici americani și editat de Isaacson. Despre capacitățile de a influența și de a construi a unor lideri americani. O parte președinți, o parte activiști civici. Mi-a plăcut cel mai mult partea în care se vorbește de leadershipul de echipă vs. leadershipul de proces din perspectiva carierei militare și apoi politice a lui Eisenhower. E nevoie de caracteristici personale diferite pentru cele două. Leadershipul de echipă când obiectivul e clar (de pildă, câștigă războiul!) e altceva decât cel în care obiectivul nu este asumat de întreaga societate, ba chiar nici de cei din echipa proprie (de pildă, procesul de desegregare a societății americane).

The King of Warsaw de Szczepan Twardoch
Realism magic în Varșovia anilor 1930. Mai exact în lumea interlopă, a marginalilor. Extrem de puternică vizual.

Nature's Mutiny: How the Little Ice Age of the Long Seventeenth Century Transformed the West and Shaped the Present de Philipp Blom
O carte despre mica glaciațiune ce desparte lumea feudală de lumea modernă. Momentul în care Europa a fost nevoită renunțe la autarhie pentru că agricultura nu mai oferea aceleași randamente. Momentul care a inventat piața transnațională (de bunuri dar și de idei), cu avantajele și dezavantajele ei.

The Ministry for the Future de Kim Stanley Robinson
Un roman de ficțiune speculativă foarte bun, pe care îl citesc acum. O analiză despre criza globală pe care o aduc schimbările climatice. Apropo de teoria jocurilor și de piață, există o chestie care se numește "tragedia bunurilor comune" (Tragedy of the commons). Este ceea ce încurajează supra-exploatarea. "Dacă nu o fac eu, o să o facă altul." sau "Bunul tuturor e bunul nimănui." Problema este în genere rezolvată fie de piață (soluția de dreapta), fie prin administrarea acelui bun de către o entitate care în teorie ar trebui să facă distribuire rațională (soluția de stânga). Adversarii soluției de dreapta vor ridica argumentul privatizării unor lucruri care trebuie să aparțină tuturor, cei ai soluției de stângă - problema corupției și a inevitabilei existențe a unui birocrații care va avea drept de decizie, și nu neapărat rațional.

Problemele transnaționale de mediu izvorăsc și din această chestiune a "tragedy of the common".

Vă recomand mult cartea asta. Reprezintă un excurs foarte bun în teorii economice și comportamentale, teorii legate de mediu și tehnologie, aspecte ce țin de politică externă și de organizaționalul unor structuri publice.

Mă uit pe GoodReads și văd ca a prins foarte bine, după numărul de recenzii. Are șansa să devină unul dintre acele romane care direcționează viitorul, cum au fost Atlas Shrugged în anii 1950, Stranger in the Strange Land în anii 1960, Left Hand of the Darkness în anii 1970. Cărți care îi influențează substanțial și pe cei care nu le-au citit pentru că sunt de fapt parte a discursului public, fie că vorbim de libertarianism, de feminism, de dreptul fiecăruia la propriul mod de aș trăi viața. Cărți care reprezintă mentalul unei epoci și care au impact enorm pe termen lung. În care partea esențială nu este povestea în sine, ci armătura discursivă, a argumentelor.

Gladiators, Pirates and Games of Trust: How Game Theory, Strategy and Probability Rule Our Lives de Haim Shapira

O prezentare foarte inteligentă și inteligibilă a teoriei jocurilor. Doar că spre deosebire de majoritatea cărților pe respectiva temă, autorul prezintă și ce nu se întâmplă în realitatea socială conform cu teoria jocurilor.
Cel mai mult îmi place exemplul jocurilor de alocare a unor resurse. Să zicem că cineva primește 10 monede și trebuie să le împartă cu o altă persoană după cum crede de cuviință. Dacă acea persoană refuză împărțirea, ambii participanți la joc pierd monedele, dacă acceptă fiecare pleacă acasă cu monedele lui. Strict teoretic și o împărțire de tipul 9 la 1 ar fi rațională pentru ambele părți. În realitate în cele mai multe cazuri o astfel de împărțire este refuzată. Pentru că oamenii au un simț al echității care transcende câștigul material. În mai toate culturile o împărțire acceptată presupune cel puțin 3-4 monede din 10 pentru cel care putea refuza sau accepta.

100 Poems to break your heart - Editor: Edward Hirsch

Este o carte de poezie. Despre poeme de singurătate, de durere de pierdere. Cu comentarii extensive la fiecare poezie. Un fel de tratat despre cum se citește cu adevărat poezia contemporană. Mi-am luat-o de la Washington, de la Prose and Politics, o librărie pe care mi-a recomandat-o domnul Tismăneanu, după ce am luat masa împreună. Din când în când mai citesc câte o poezie, și mă gândesc că afară, în exteriorul meu, sunt oameni vulnerabili, cu gânduri și dureri și căutări și pierderi. Cred că asta este cel mai greu și cel mai important în viață, să înțelegem cum este sufletul celorlalți, cât de asemănători suntem, în ciuda diferențelor.

Habeas Data: Privacy vs. the Rise of Surveillance Tech de Cyrus Farivar

Titlul ar trebui să fie destul de clar. Despre dreptul la propriile date. Privind prin perspectiva teoriei constituționale americane. Posibilitățile de scalare practic infinită oferite de tehnologiile digitale duc la o reevaluare a modului în care statul poate interfera în viața privată. Ceea ce înainte era limitat material (nu puteai să urmărești pe străzi pe toți cetățenii pentru că nu există atâția polițiști) acum devine practicabil, ba chiar eficient economic. E o nevoie de o redefinire a felului în care datele țin de individualitatea noastră. De aceea, de pildă o serie de state din America de Sud (cel mai bun exemplu este Argentina) au luat măsuri de protecție la nivel constituțional al dreptului la datele proprii, astfel încât orice necesitate a statului de a utiliza astfel de date să reprezinte o formă de derogare explicită.

Kim Jiyeong, născuta în 1982 de Cho Nam-Joo

Un roman despre destinul ficțional al unei tinere născute în 1982, la începutul epocii de prosperitate a Coreei de Sud. Despre o societate care în ciuda progresului economic încă nu oferă aceleași șanse de dezvoltare profesională femeilor, despre o societate încă patriarhală, având încă așteptări extrem de conformiste despre rolul femeilor.

Life at the Dakota: New York's Most Unusual Address de Stephen Birmingham

Dakota este căsoaia aceea enormă din fața Central Park, în New York. Făcută la sfârșitul secolului al XIX-lea pentru acele persoane din upper-middle class care totuși nu erau atât de bogate încât să dețină conace proprii. Un prim moment de "luxul pe care ți-l poți permite" care apoi s-au repetat în epoca modernă a lumii acesteia. Făcută cu banii din vânzarea mașinilor Singer și funcționând multă vreme ca un soi de întreprindere de caritate ciudată pentru cei bogați. Locul în care s-a filmat Copilul lui Rosemary. Locul în care a fost ucis John Lennon.

Dacă veți citi mai multe cărți ale lui Stephen Birmingham, veți descoperi că e autorul specializat în viețile bogaților americani. Bogați din sud, bogați evrei, bogați ce se trag din vechiul New Amsterdam, bogați californieni, bogați din Noua Anglie. Fiecare categorie cu particularitățile ei. Practic un fel de antropologie culturală a bogaților în epoca clasică a Americii, până în anii '60.



*
Cam asta ar fi pe anul în curs. Altminteri tot căznesc Liberalismul Politic al lui Rawls ("sequel"-ul la A Theory of Justice:)) ). Și mă gândesc că niște lucruri absolut acceptabile acum 25 de ani (faptul că toate curentele ideologice într-o democrație trebuie să fie raționale - adică să nu propună de pildă teorii sinucigașe în societate) e acum un lucru care nu mai e deloc o premiză indiscutabilă.


*

Așteptăm topurile amintirilor voastre din anul 2021 în word, cu diacritice (nu uitați un titlu și o fotografie reprezentativă pentru unul din momentele anului 2021), pe adresa [email protected], până pe 25 ianuarie 2022. Mai multe detalii despre acest fel de top în invitația de aici. Pe scurt: prima și singura regulă e că nu e nici o regulă, puteți scrie despre tot ce v-a rămas în minte și suflet din 2021. (Redacția LiterNet)

0 comentarii

Rubricile categoriei

Topuri & Retrospective

Publicitate

Sus