02.01.2022
Pasiunea pentru cărți a început devreme, încă de când am învățat să citesc. Pe la 4-5 ani aveam deja propriul jurnal în care povesteam întâmplările de peste zi, pe care îl mai am și azi. Citeam tot ce prindeam, fără filtru, fără preferințe. Orice era nou și necunoscut era interesant. Odată cu fiecare decadă din viața mea, lectura a căpătat un rost nou: de la curiozitate pură, la hobby, la mijloc pentru o mai bună cunoaștere și înțelegere a societății, a locului meu în lume și a tot ceea ce există. Pentru mine, fiecare carte citită este ca o nouă lentilă care te ajută să privești mai departe și mai în profunzime, de fiecare dată.



Top lecturi 2021

1. Born a crime: stories from a south african Childhood | Trevor Noah

Born a crime este un roman autobiografic al lui Trevor Noah - comedian sud-african și gazda The Daily Show - în care povestește scene din copilăria petrecută în Africa de Sud. Copilăria i-a fost marcată de apartheid, fiind născut dintr-o mamă de culoare și un tată alb, drept pentru care nu se putea afișa în public cu nici unul dintre părinți: tatăl ar fi primit amendă, iar mama ar fi pierdut custodia copilului, care ar fi devenit orfan. Mulatrii sau "corciturile" ca Trevor aveau cel mai jos statut din întreaga comunitate. Din acest motiv, nu era acceptat complet nici în comunitatea de negri, nici în cea de albi.

O lectură foarte interesantă care surprinde tragicul și injustețea acelor vremuri de puternică segregare socială cu o notă de umor și cu inocența copilăriei.

2. Învățare | Tara Westover

Învățare este romanul autobiografic al unei tinere - Tara Westover - care a crescut într-o familie de mormoni fundamentaliști. Întreaga ei copilărie și adolescență este marcată de pregătirea pentru Zilele de pe Urmă (sau Apocalipsa) - tatăl ei dezvoltând o obsesie pentru acest subiect.

Tara nu avea certificat de naștere și nici alte documente oficiale, motiv pentru care nu a mers niciodată la școală și nici în spitale; tatăl ei nu credea în medicina modernă, iar sistemul de învățământ era văzut de el drept un mijloc de îndoctrinare.

La 16 ani, Tara a decis să plece de acasă și să se înscrie la colegiu, în ciuda dorințelor tatălui ei. Cu această ocazie, a descoperit încet încet cât de multe lucruri îi erau străine și cât de puține știa despre lume. Desigur, această decizie a avut un preț.

Cartea o urmează pe Tara pas cu pas, povestind fără revoltă și fără mânie despre modul în care s-a debarasat de fundamentalismul familiei și de asprimea condiției vieții de femeie în mica comunitate mormonă de la poalele muntelui, precum și despre modul în care educația te poate aduce mai aproape de tine, ca om. Învățare este despre șansa și curajul de a-ți schimba singur destinul.

3. Hai să vorbim despre Putin!: ce nu înțelege Occidentul | Mark Galeotti & Irina Manea (trad.), Andreea Niță (trad.)

O carte care îl demistifică pe Putin, fără a-l face irelevant. În schimb, autorii ilustrează particularitățile societății și politicii rusești și trece în revistă principalele evenimente când lui Putin i-au fost aduse laude pentru tact și strategie, propunând o interpretare alternativă a ceea ce s-a întâmplat de fapt.

E o carte care îți deschide apetitul către și mai multă lectură pe subiect, în timp ce te echipează cu un filtru critic și sceptic util.

4. Noi versus ei Eșecul Globalismului | Ian Bremmer

Ian Bremmer propune niște semne de întrebare la adresa globalismului, sugerând că ar trebui regândit modul în care statele se raportează unele la altele în plan internațional, încât să permită mai mulți câștigători de pe urma fenomenului globalizării.

Bremmer arată că destul de multe țări sunt în continuare sărace, unele chiar mai sărace decât erau cu câteva decenii în urmă, ceea ce dă naștere unor curente naționaliste și radicale. Cartea nu este neapărat sceptică la adresa globalizării, pe care o consideră în continuare un fapt pozitiv, ci prezintă niște îngrijorări și semnale de alarmă în privința neajunsurilor globalismului, care în mâinile unor politicieni populiști riscă să transforme întregi comunități în unele mai închise și ostile.

5. De ce peștii nu există | Lulu Miller

În căutarea unei filozofii de viață care să o ajute să vadă luminița de la capătul tunelului și să scape de depresie, Lulu Miller îl descoperă pe David Starr Jordan - taxonomist american renumit, căruia îi este atribuită descoperirea a circa o cincime din peștii pe care-i știm în prezent.

Jordan pare un tip cu o capacitate supraomenească de a-și depăși condiția, chiar și în cele mai negre circumstanțe. De mai multe ori munca de-o viață i-a fost făcută țăndări - de fulger, de incendiu și, în cele din urmă, de cutremurul din 1906 de la San Francisco. De asemenea, moartea soției, a copiilor, a protectorului, a celui mai bun prieten etc. - toate aceste evenimente au fost depășite cu relativă ușurință de Jordan, care a urcat noi trepte ale succesului personal și profesional după fiecare, contrar așteptărilor.

Cartea ajunge să abordeze subiecte foarte complexe, de la modurile de manifestare ale depresiei la tendința universului către entropie (haos), de la autoiluzionare la eugenie, pe care le analizează și le clarifică pe măsură ce îi analizează viața lui David Starr Jordan.

6. The Mismeasure of Man | Stephen Jay Gould

Cartea realizează o amplă documentare a teoriilor sociale care militau pentru segregarea populației pe criterii de rasă, apartenență la un anumit grup și chiar inteligență. Autorul trece în revistă argumentele științifice, începând cu sec. al XIX-lea, care au încercat să demonstreze cu date și studii superioritatea biologică a unor oameni, în detrimentul altora, cu consecințe sociale și politice tragice.

Gould ne arată că tendința oamenilor de a clasifica și de a ierarhiza tot ceea ce există în funcție de o anumită "valoare intrinsecă" a avut consecințe tragice atunci când subiecții acestor demersuri au fost chiar oamenii.

Această carte m-a făcut să înțeleg, în sfârșit, cum de a fost posibil Holocaustul și totodată să descopăr că el a început, de fapt, cu multe decenii înainte, odată cu instituționalizarea în stat a teoriilor care împărțeau oamenii în superiori și inferiori.

7. The Prosperity Paradox: How Innovation Can Lift Nations Out of Poverty | Clayton M. Christensen, Efosa Ojomo și Karen Dillon

Paradoxul constă în faptul că dacă vrei să rezolvi sărăcia, nu trebuie să te concentrezi pe sărăcie, ci pe cum poți crește prosperitatea în economie prin inovație. Donațiile și alte tipuri de ajutor, deși binevenite în comunitățile foarte sărace, nu rezultă în soluții pe termen lung și nu sunt sustenabile.

În schimb, inovațiile care creează piețe noi în economie au potențialul de a ridica din sărăcie milioane de oameni și de a conduce, în timp, la dezvoltarea și prosperitatea unei întregi națiuni. În sprijinul acestui argument, autorul oferă numeroase exemple de inovații care au schimbat la față țări precum SUA, Japonia, Coreea de Sud, Nigeria, Kenya etc., prin faptul că au creat noi piețe pentru oamenii considerați prea săraci pentru a deveni consumatori. O parte din aceste inovații analizate în carte sunt: Ford, Kodak și mașinile de cusut Singer (SUA), Sony și Toyota (Japonia), Samsung și Kia (Korea), Indomie noodles - Tolaram (Nigeria), M-Pesa (Kenya) - un serviciu de tip bancar pe mobil, dar fără intermediul unei bănci, șamd.

Este probabil cea mai utilă carte pe care am citit-o în 2021.

8. The unwomanly face of war | Svetlana Alexievici

Războiul din perspectiva feminină, deglorificat, demistificat, plin de răni, mirosuri urâte, boală, frig, disperare și urâțenie.

În cel de al doilea război mondial, în armata rusă s-au înrolat peste 1 milion de femei - multe dintre ele au rămas invalide sau și-au pierdut viața. Cu toate acestea, nu există nici un roman sau descriere a războiului, istorisit de femei. De aceea, autoarea pornește pe urmele supraviețuitoarelor pentru a le lua interviuri și a vedea războiul prin ochii lor, un demers care îi va lua șapte ani.

Ceea ce descoperă este că aceste femei, odată întoarse în comunitățile lor, în loc să fie primite și celebrate ca niște eroine, au fost multe dintre ele stigmatizate și marginalizate, fiindu-le dificil să își găsească soți, întrucât era considerat că și-au pierdut calitățile și fragilitatea feminine.

9. Suferința Europei | Guy Verhofstadt

Guy Verhofstadt e un federalist convins și are, prin urmare, o mare angoasă ca urmare a lipsei de progres a Uniunii Europene în procesul de integrare. El afirmă cu tărie că puterea Europei stă în a rămâne unită, drept pentru care Uniunea Europeană ar trebui să continue și să accelereze procesul de integrare cu obiectivul final al transformării sale în SUE sau Statele Unite ale Europei.

*

Așteptăm topurile amintirilor voastre din anul 2021 în word, cu diacritice (nu uitați un titlu și o fotografie reprezentativă pentru unul din momentele anului 2021), pe adresa [email protected], până pe 25 ianuarie 2022. Mai multe detalii despre acest fel de top în invitația de aici. Pe scurt: prima și singura regulă e că nu e nici o regulă, puteți scrie despre tot ce v-a rămas în minte și suflet din 2021. (Redacția LiterNet)

Rubricile categoriei

Topuri & Retrospective

Publicitate

Sus