Mâine, la aceeași oră, va fi deja 1 Ianuarie. Din nou începutul. Voi îmbrățișa strâns anul nou într-un semn de bun venit, dar mă voi mai gândi încă la anul care tocmai a trecut.
Alături de 2021 mi-am recăpătat curajul. La început de vară mi-am gravat în suflet cea mai frumoasă amintire, în cel mai frumos oraș de pe pământ. În Sibiu. Acolo, într-o zi de iunie, am luat un 10. Acolo, sub un soare torid, cu părinții mei ținându-se de mână pe banca din față, am intrat pe scenă student și am ieșit actor.
Desigur, nu diploma te face actor. Cu atât mai puțin nota. Nu despre ele este vorba. Ci despre faptul că a crede deplin într-o dorință este singura cale spre împlinire.
Nu-mi place să dau sfaturi, nu cred că e o acțiune neapărat benefică. Cred că e mai degrabă intruzivă. Dar pot să las aici un îndemn, o frază călăuzitoare în caz de nevoie. Primiți-o în gândul și în sufletul vostru dacă aveți nevoie: fiecărui lucru îi este necesar un timp și un spațiu al lui pentru a crește, pentru a căpăta contur, pentru a deveni. Nimic nu se naște din nimic, spunea Regele Lear. Dacă locul în care vă aflați este potrivnic poveștii voastre prin oameni, prin fapte, căutați ieșirea. Acolo prea puțini vă vor sprijini un arac. Cei mai mulți vă vor rupe frunzele. Dezvoltați-vă în pământ fertil, neinvadat de neghine. Fiți cel mai bun îngrijitor al vostru și purtați de grijă locului în care vă înfigeți rădăcinile. Și lăsați timpul să vă crească.
Mulțumesc, Sibiu. Mulțumesc oamenilor tăi. De multe ori mă întreb dacă toți locuitorii orașului sunt așa calzi și aplecați spre existența celui de alături sau pur și simplu am avut eu norocul rar de a-i întâlni doar pe cei potriviți. Tind să cred că răspunsul se află în prima parte a propoziției.
M-ai alinat, Sibiu. Mi-ai reconstruit sufletul cu bucățile lipsă pe care le zdrențuiseră o mână de nefericiți. Mi-ai alungat frica și m-ai făcut să mă bucur iarăși de scenă. Un singur spectacol am avut în 2021 și am oferit așa cum am simțit. Mi s-a spus că a fost plin, încărcat, vulnerabil. Alții l-ar fi descris fad, fără de emoție, ca fiind autentic, veridic, original. Ce bine că a fost să fie cu tine, oraș-inimă, și nu cu ei! Ce bine că te-am ales, ce bine că ești!
O poveste scurtă. Răspunsul la întrebare pentru cine are ochi să vadă și urechi să asculte.
La început de vară mi-am gravat în suflet cea mai frumoasă amintire, în cel mai frumos oraș de pe pământ.
Să vă fie anul proaspăt și curat! La mulți ani cu sănătate, bucurie și tot ceea ce vă este de folos!
*