Intro
În perioada 18 octombrie - 5 noiembrie 2021, atelierele de autocunoaștere prin scris Ori Trei (Poveste. Monolog. Scenariu) au fost organizate simultan în trei școli bucureștene: Școala Generală 59, Școala Generală 307 și Școala Generală 311.
Un grup de 30 de elevi din clasele a VI-a și a VII-a au putut să abordeze trei tipuri distincte de scriere:
Scrierea creativă (creative writing)
Scrierea dramatică
Scenaristică
Copiii au putut să experimenteze, atât prin teorie, cât și prin lucru practic, modul în care cuvântul scris poate genera forme diverse de conținut - fie el literatură, monolog și scenariu de film.
Ori Trei a propus abordarea scrisului din trei perspective diferite, plecând, însă, de la un numitor comun: autorul. Tinerii autori au fost încurajați să descopere și să exploreze propriile trăiri, gânduri, experiențe pe care, mai apoi, le-au transpus pe hârtie, în formele caracteristice fiecărui tip de scriitură în parte.
LiterNet.ro găzduiește o selecție de texte din portofoliul rezultat al fiecărui copil participant la ateliere.
Eduard Gabriel Pascu (12 ani)
Autobiografia în 50 de cuvinte și o minciună
Sunt Eduard, prietenii mei îmi spun Edi. Am 12 ani. Îmi place să mă joc pe calculator deoarece mă relaxează. Acolo pot să fiu în largul meu, cu prietenii mei. Am un frate mai mic, stau cu el destul de mult deoarece mă ajută să fiu fără griji pentru că inocența lui este deosebită.
Față în față. Eu și Coronavirus.
Aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa! Domnul Coronavirus, prescurtat COVID-19.
Crezi că pic în capcana ta? Tu chiar crezi că te voi lasă să mă îmbolnăvești? Oooooooooohhhhhhhhhoooo, știu multe despre tine. Ești cel mai nesuferit virus din întreaga istorie. Ai venit din China, vârsta ta este de 19 ani, iar țara ta preferată este Germania la momentul actual.
Păi normal că nimeni nu te suportă! Te crezi cel mai puternic din lume, dar nu ești!
Eu cred că ar trebui să pleci înapoi în China, ca să nu mai rănești lumea.
DA, MĂ RĂNEȘTI! NU POT MERGE LA ȘCOALĂ DIN CAUZA TA ȘI NU-MI POT VEDEA PRIETENII!!! AȘ VREA SĂ DISPARI!
Nu te-am luat în serios la început, credeam că ești o simplă gripă.
Aș fi super fericit dacă ai dispărea. Aș merge la școală fără mască, aș putea să merg pe oriunde în lume fără să fie nevoie de certificatul verde.
Dacă ai făcut ceva bine? Nuuu! Ai făcut numai lucruri rele pentru TOATĂ LUMEA!
Să te descriu în trei cuvinte? Haos, distrugere, restricții!
Plus / Minus
Îmi place să mă joc pe calculator.
Îmi place să mă dau pe bicicletă.
Îmi place să stau cu prietenii.
Îmi place să vorbesc online cu prietenii.
Îmi place să citesc.
Îmi place să învăț engleză.
Îmi place să învăț germană.
Îmi place să scriu.
Îmi place să compun melodii.
Îmi place să creez compuneri.
Nu-mi place când cineva mă minte.
Nu-mi place când cineva se dă altcineva.
Nu-mi place când oamenii se cred prea deștepți.
Nu-mi place când alții trag cu ochiul unde nu trebuie.
Nu-mi place când primesc răspunsuri seci.
Nu-mi place să stau degeaba.
Nu-mi plac oamenii falși.
Nu-mi plac oamenii care se dau bătuți prea repede.
Nu-mi plac oamenii care aplaudă oameni pentru ceva ce nu au făcut.
Nu-mi plac oamenii care nu-și exprimă sentimentele, chiar dacă e sau nu e de bine.
Super-puterea
E dimineață. Deschid ochii, mă uit la ceas. E ora 11. Mă dau jos din pat ca să merg să-i zic "bună dimineață" mamei. Când ajung lângă ea, aud ceva ciudat: era vocea ei, însă ea nu vorbea. Am mers a doua oară, la tata, să-i zic ce s-a întâmplat. Și din nou: n-apucă să deschidă gura și îi aud gândurile. Atunci mi-am dat seama. DA! Asta este super-puterea mea.
Pornesc spre școală cu gândul să încerc să-mi controlez puterea, să nu mai aud toate gândurile. Pentru mine era o hărmălaie completă. Oamenii nu vorbeau, însă eu le auzeam gândurile. Apoi, deodată, nu mai aud nimic. În sfârșit! Am reușit să-mi controlez puterea.
Ajung la școală, mă întâlnesc cu bodyguard-ul, îl salut. Și, total aiurea, super-puterea mea intră-n acțiune și aud ce gândește. Mi-am dat seama că e de rău. Merg la ore și mă fac că n-am auzit, ca să nu mă bănuiască. Voia să răpească o fată din clasa I-a.
Se termină orele, ies, mă uit în jur și-mi dau seama că fetița nu venise astăzi la școală. Ajung acasă și încerc să fac cumva să-mi înregistrez gândurile. Și reușesc! Ce a zis bodyguard-ul am luat pe un MP3 Player și am mers direct la poliție. Am dat MP Player-ul polițiștilor și l-au arestat.
Ajung înapoi acasă. Nu sunt obosit. Mă simt bine și chiar puternic. Acasă realizez că dacă ar fi să renunț la super-puterea mea, aș renunța NUMAI pentru salvarea unei vieți, iar aceea nu a mea.