Scrisoare pentru mine / Mă revolt / Super-puterea

În perioada 18 octombrie - 5 noiembrie 2021, atelierele de autocunoaștere prin scris Ori Trei (Poveste. Monolog. Scenariu) au fost organizate simultan în trei școli bucureștene: Școala Generală 59, Școala Generală 307 și Școala Generală 311.

Un grup de 30 de elevi din clasele a VI-a și a VII-a au putut să abordeze trei tipuri distincte de scriere:
Scrierea creativă (creative writing)
Scrierea dramatică
Scenaristică

Copiii au putut să experimenteze, atât prin teorie, cât și prin lucru practic, modul în care cuvântul scris poate genera forme diverse de conținut - fie el literatură, monolog și scenariu de film.

Ori Trei a propus abordarea scrisului din trei perspective diferite, plecând, însă, de la un numitor comun: autorul. Tinerii autori au fost încurajați să descopere și să exploreze propriile trăiri, gânduri, experiențe pe care, mai apoi, le-au transpus pe hârtie, în formele caracteristice fiecărui tip de scriitură în parte.

LiterNet.ro găzduiește o selecție de texte din portofoliul rezultat al fiecărui copil participant la ateliere.

Numele meu este Guran Iarina-Elena, dar toată lumea îmi spune Iarina. Am treisprezece ani, dar în general mă comport ca un copil mic. Îmi place foarte tare să desenez, întrucât îmi permite să-mi exprim creativitatea, dar îmi aduce multă bucurie și să petrec timp cu frații mei, Ayan și Raisa.


Dragă Iarina la 8 ani,

Știu că ești speriată și supărată. De abia ce te-ai mutat din Deva, lucru pe care nu ți l-ai dorit, deoarece a trebuit să te despărți de prietenii tăi, de persoane la care ții, ți-ai lăsat școala, casa și camera acolo. Mergi și la o școală nouă, copiii sunt răutăcioși și nu ai prieteni, lucru care te face să-ți dorești și mai mult să te întorci în locul căruia încă îi spui acasă.

Îți scriu acum pentru că vreau să-ți spun că nu este nevoie să fii speriată de toate aceste schimbări. Deși în primul an îți este greu, din al doilea o să-ți faci prieteni și, încetul cu încetul, o să te obișnuiești în București. O să ajungi chiar să-ți placă aici.

Știu că îți este greu acum, dar lucrurile doar o să îmbunătățească de aici încolo. La școală te descurci foarte bine, ai note mari și o să ai mai mulți prieteni decât ți-ai fi putut imagina vreodată că vei avea.

Nu pot să-ți spun că nu o să mai apară schimbări în viața ta, deoarece te-aș minți, dar aceste schimbări vor fi doar în favoarea ta. Și deși poate o să te deranjeze puțin la început, acestea doar te vor ajuta. Datorită acestor schimbări o să-ți faci o parte dintre cei mai buni prieteni ai tăi, prieteni la care o să ții la fel de mult cum țineai la cei de la Deva.

Îți urez succes în continuare, chiar dacă știu că nu ai nevoie întrucât ești o fetiță puternică și inteligentă.

Cu mult drag,
Iarina la 13 ani


Sunt în parc cu niște prieteni. Vrem să ne urcăm într-un copac, dar când băieții încearcă să se urce, mama fetiței care era deja acolo începe să se ia de noi și să spună că băieții nu pot să se urce deoarece "sunt prea grași".

Faptul că un adult în toată firea vorbește așa cu niște copii de 11 ani, cât au băieții, mă enervează foarte tare. Așa că, doar pentru a-i arăta că nu-mi place cum se comportă, în loc să plec de acolo așa cum ne-a spus să facem, mă urc și eu în copac, chiar dacă sunt pe role.

Fetița doamnei mă vede și începe să țipe. Spune că acela este copacul ei, iar acum "nu mai are loc să sară de mine". Mă vede și femeia, surprinsă de faptul că nu am plecat, și începe să mă certe deoarece "nu am cum să mă urc în copac dacă sunt pe role". Deja deranjată de doamnă, îi spun că, având în vedere că mă vede acolo, se pare că pot.

Se vede că și femeia este deranjată de faptul că îi răspund înapoi, așa că, pentru a se răzbuna, continuă să se ia de grupul nostru. Găsește să comenteze ceva despre fiecare, singura căreia nu-i spune nimic este Raisa, deoarece are același nume ca fiica sa și ambele poartă un tricou galben.

Toată situația a fost foarte revoltătoare din punctul meu de vedere, întrucât nimeni nu are dreptul să vorbească în felul acela cuiva și să îi facă să se simtă prost despre ei înșiși, cu atât mai puțin un adult cu un copil. Nu pot înțelege de ce doamna s-a comportat așa, pentru că nu am deranjat-o cu nimic înainte să se ia de băieți. Doar voiam și noi, ca orice copii, să ne jucăm.

Poate unii cred că am procedat greșit, dar eu am făcut ce am considerat corect și am încercat să-mi apăr prietenii.


E dimineață. Deschid ochii, mă uit la ceas. E ora 10:30. O zi frumoasă de sâmbătă, în care soarele strălucește pe cer. Până acum această zi este ziua de naștere perfectă. Mă dau jos din pat și realizez că mă doare puțin spatele, dar presupun că este din cauză că am făcut febră musculară la antrenament, deci mă întind și ignor durerea.

Decid să încep a mă pregăti pentru ziua de astăzi, așa că mă duc la baie. Când mă uit în oglindă, sunt șocată. Acum înțeleg de ce mă deranja spatele. Îmi crescuseră aripi! O pereche mare de aripi albe, de înger, exact ca în filme! În lumea aceasta, toții copiii când împlinesc 13 ani primesc o super-putere sau abilitate. DA! Asta e super-puterea mea.

Pornesc spre camera părinților mei cu gândul de a le arăta noile mele aripi, foarte încântată. Apoi, deodată, de afară aud un plânset. Mă uit pe geam și văd o fetiță, nu mai mare de 5 ani, care plânge fără oprire. Mă îmbrac rapid, mă încalț și ies afară cât de repede pot.
Ajung la fetiță și o întreb ce s-a întâmplat. Aceasta, printre lacrimi, îmi spune că pisica ei s-au urcat în copac și nu mai poate să coboare, iar nimeni nu ajunge până acolo.

Doar atât a trebuit să aud. Super-puterea mea intră în acțiune. Îmi iau zborul de pe pământ, mai rapid ca glonțul, și ajung la pisicuță. Aceasta era la fel de speriată ca fetița. O iau cu grijă, fără să o rănesc și asigurându-mă că nu mă rănește nici ea pe mine, după care mă întorc lângă fetiță.

Îi încredințez animăluțul, în siguranță, iar fetița îmi mulțumește încontinuu. Mă uit în jur și îmi dau seama că niște oameni se opriseră din drum să vadă toată întâmplarea și acum aplaudau. Totuși, eu nu mă simțeam ca un erou. Doar făcusem ceea ce am considerat corect.

Dacă ar fi să renunț la super-puterea mea, aș renunța doar dacă viața cuiva ar depinde de acest lucru, deoarece îmi ador noua abilitate.

Ajung înapoi acasă. Nu sunt obosită. Mă simt bine, deoarece știu că am salvat acea pisicuță și am ajutat-o pe fetiță. Dacă ar trebui să o fac din nou, aș face-o fără ezitare.