Intro
În perioada 18 octombrie - 5 noiembrie 2021, atelierele de autocunoaștere prin scris Ori Trei (Poveste. Monolog. Scenariu) au fost organizate simultan în trei școli bucureștene: Școala Generală 59, Școala Generală 307 și Școala Generală 311.
Un grup de 30 de elevi din clasele a VI-a și a VII-a au putut să abordeze trei tipuri distincte de scriere:
Scrierea creativă (creative writing)
Scrierea dramatică
Scenaristică
Copiii au putut să experimenteze, atât prin teorie, cât și prin lucru practic, modul în care cuvântul scris poate genera forme diverse de conținut - fie el literatură, monolog și scenariu de film.
Ori Trei a propus abordarea scrisului din trei perspective diferite, plecând, însă, de la un numitor comun: autorul. Tinerii autori au fost încurajați să descopere și să exploreze propriile trăiri, gânduri, experiențe pe care, mai apoi, le-au transpus pe hârtie, în formele caracteristice fiecărui tip de scriitură în parte.
LiterNet.ro găzduiește o selecție de texte din portofoliul rezultat al fiecărui copil participant la ateliere.
Cristian Popescu (13 ani)
Autobiografia în 50 de cuvinte și o minciună
Bună, Mă numesc Cristi și am 13 ani. Sunt o persoană prietenoasă și calmă. Îmi plac animalele de companie foarte mult și am o pisică de șapte ani pe care o cheamă Kitty. Îmi place să joc baseball și să ies afară cu prietenii și să mă joc pe calculator.
Super-puterea
E dimineață. Deschid ochii, mă uit la ceas. E ora 8 dimineața. Mă dau jos din pat și realizez că mă simt mult mai deștept. Încerc să-mi dau seama ce se întâmplă, dar nu dau de vreun rezultat, așa că renunț!
După ceva timp, în timp ce îmi fac temele, văd că am toate răspunsurile în cap și îmi dau seama:
- DA! Asta e super-puterea mea.
După ceva timp trebuie să plec la școală. Pornesc spre școală cu gândul de a reuși în învățătură. Apoi, deodată, primim un test surpriză. Super-puterea mea intră în acțiune. Am știut totul și am trecut cu brio.
Mă uit în jur și îmi dau seama că ceilalți nu prea se descurcă și simt că nu este prea corect...
După școală, plec direct spre casă. Ajung înapoi acasă. Nu sunt obosit. Mă simt foarte bine, mi-a plăcut faptul că nu a trebuit să învăț pentru a ști răspunsurile. Însă nu a fost prea corect că eu nu a trebuit să învăț, în timp ce restul elevilor au fost nevoiți să învețe.
Mă gândesc totuși că, dacă ar fi să renunț la super-puterea mea, aș face-o doar pentru prieteni și familie.
După un timp, îmi sună alarmă. Totul a fost un vis.