17.02.2022
2021 a fost mai mult un an al aventurilor interioare, al introspecțiilor și descoperirilor de ordin personal decât al escapadelor culturale, dar chiar și așa, nu mă pot plânge: în pofida restricțiilor și a unui climat artistic mai degrabă auster, n-am intrat în sevraj cultural.

Am văzut filme faine, am vizionat câteva spectacole de teatru memorabile, am citit cărți bune, am făcut poze când mi-a furat privirea câte-un detaliu sau un peisaj, am călătorit cam puțin și am prins și mai puține concerte, dar totul la timpul său.


Voi puncta în continuare cele mai memorabile experiențe culturale ale anului precedent.

Filme (vizionate în premieră sau revăzute)

Lungmetraje: Eyes Wide Shut (r. Stanley Kubrick), Traffic (r. Steven Soderbergh), Good Will Hunting (r. Gus Van Sant, unde m-a impresionat mai ales Robin Williams, într-un rol emoționant), Idiocracy (r. Mike Judge, la care am râs pe sparte, uneori aproape cu vinovăție), Moartea domnului Lăzărescu (r. Cristi Puiu, cea mai tristă comedie din lume sau cea mai comică poveste tristă din lume), Neidentificat (r. Bogdan George Apetri, un thriller excelent, cu un Bogdan Farcaș de zile mari în rolul principal), Căutătorul de vânt (r. Mihai Sofronea, cu un Dan Bordeianu surprinzător de profund într-un rol memorabil, alături de Olimpia Melinte și Adrian Titieni, excelenți ca de obicei), Și atunci, ce e libertatea? (r. Andrei Zincă), Interstellar (r. Christopher Nolan) și Dark City (r. Alex Proyas, o producție distopică, inteligentă și originală, cu o estetică particulară, realizată în perioada primului Matrix și pus în umbră în mod nemeritat de acesta).

Dintre blockbustere, mi-au plăcut ingeniosul Free Guy (r. Shawn Levy), The Suicide Squad (r. James Gunn, binevenit după producția din 2016 care m-a dezamăgit pe toate planurile) și Spider-Man: No Way Home (r. Jon Watts). Dintre animații, m-au încântat în mod deosebit Encanto (sic!) (r. Byron Howard și Jared Bush), Luca (r. Enrico Casarosa) și Yellow Submarine (r. George Dunning, capodopera vizionară cu Beatleșii protagoniști într-o călătorie fantastică pe tărâmuri nemaivăzute - și nemaiimaginate - în cultura pop a secolului trecut).

 

Documentare: am văzut foarte puține, dar România sălbatică (r. Dan Dinu și Cosmin Dumitrache) e o recomandare călduroasă.

Miniserii: The Queen's Gambit (r. Scott Frank) - e singura miniserie pe care am văzut-o, dar cred că și dacă aș fi văzut 20, tot ar fi rămas în top pentru regie, scenariu, imagine și interpretarea magnetică a Anyei Taylor-Joy.


Spectacole de teatru:

VA URMA. Pe Planeta Oglindă, scris și regizat de Gianina Cărbunariu la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț: o fabulă senzorială ingenioasă și foarte inspirată, în care imaginea face corp comun cu replica, muzica susține demersul futurist cu ritm și aplomb, iar cadrul (fațada teatrului) ne demonstrează că ceea ce se poate întâmpla în fața teatrului poate fi la fel de semnificativ și de valoros ca ceea ce se întâmplă de obicei în interiorul teatrului.
Orașul cu fete sărace, regie și adaptare de Radu Afrim după Radu Tudoran, producție a Teatrului Național "Vasile Alecsandri" din Iași: un exemplu perfect de teatru-film care, prezentat în format online în cadrul FNT, își păstrează virtuțile scenice nealterate de forma de comunicare hibridă. Realizat cu migală, fără a fi pedant, emoționant, poetic și dozat cu finețe, producția ieșeană invită publicul la revizionare (cel puțin la una în proximitatea vie a scenei).
(In)Corect, scris și regizat de Leta Popescu, producție REACTOR de Creație și Experiment Cluj-Napoca, o aventură mai mult familială decât familiară, plină de umor, de surprize și de personaje memorabile, realizat cu maximum de inventivitate din minimum de mijloace scenice.


Literatură

Romane: Cântecul păsării de plajă de Tudor Ganea, The Electric Kool-Aid Acid Test de Tom Wolfe, Eseu despre orbire și Cain de José Saramago (care mi l-au consolidat ca unul dintre scriitorii mei preferați) și Prevestirea de Ioana Pârvulescu.

Non-fiction: Omul în căutarea sensului vieții de Viktor E. Frankl, How to Change Your Mind de Michael Pollan, Eroul cu o mie de chipuri de Joseph Campbell și True Hallucinations de Terence McKenna.

Poezie: am citit mai multe cărți faine, dar mi-au rămas la suflet Poema desnuda de Crista Bilciu și Enciclopedia lucrurilor uitate de Gökçenur Ç.


Muzică

Am ascultat enorm de multă muzică, în mare parte mai veche, dar dintre aparițiile discografice ale anului trecut m-am bucurat de King's Disease II al lui Nas și de colaborarea dintre Bruno Mars și Anderson .Paak sub numele de Silk Sonic din care a rezultat un album (prea) scurt, dar consistent: An Evening with Silk Sonic.


Alte evenimente

Cea mai memorabilă colaborare artistică personală: participarea ca figurant în super-producția Kasimir și Karoline de Ödön von Horváth, în regia lui László Bocsárdi, la Sala Mare a Teatrului Național Târgu-Mureș - Compania Liviu Rebreanu. Spectacolul a fost apoi prezentat online în cadrul seriei RCI Digital Stage inițiată și coordonată de ICR New York.

Cea mai inedită colaborare artistică: figurația în Tigru, lungmetrajul de debut al lui Andrei Tănase, aflat în faza de post-producție, și care s-a turnat în mare parte la Târgu Mureș.

 

Cel mai mare regret: închiderea Cinematografului Arta, singurul cinematograf târgumureșean unde se puteau urmări filme de artă românești și internaționale. Dacă prezența redusă a publicului, în general, i-a ridicat probleme pe parcurs, restricțiile cauzate de pandemie i-au dat lovitura de grație într-un final. M-aș bucura să fie doar ceva temporar.


Cele mai mari bucurii: participarea la TIFF (ultimul weekend, dar consistent, într-o atmosferă prietenoasă și dinamică) și la Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț (ceva mai mult de-un weekend, cu zile pline și ofertante).


Cea mai mare satisfacție: realizarea celei de-a patra ediții a proiectului Scriitori la școală - inițiat și coordonat de Asociația Podium, cu o cofinanțare din partea Primăriei Târgu-Mureș -, în care i-am avut invitați pe Ioana Pârvulescu, Simon Márton, Dan Coman, Láng Zsolt, Alina Nelega, Robert Gabriel Elekes, György Alida și Horia Marchean în 7 licee târgumureșene. Am fost cu atât mai încântat cu cât am reușit să ținem majoritatea întâlnirilor în sala de clasă, iar reacțiile invitaților, ale elevilor și ale profesorilor au fost pozitive. Le mulțumesc tuturor celor implicați, companiei Reea pentru sponsorizare și, bineînțeles, colegilor de proiect care s-au implicat 100%, la fel ca până acum.

Cele mai mari dorințe: să avem un 2022 generos în evenimente culturale, liber de restricții, bogat în spectatori și finanțat cu larghețe. Și, firește, să fim sănătoși la minte, la trup și la suflet.



*
Așteptăm topurile amintirilor voastre din anul 2021 în word, cu diacritice (nu uitați un titlu și o fotografie reprezentativă pentru unul din momentele anului 2021), pe adresa [email protected], până pe 20 februarie 2022. Mai multe detalii despre acest fel de top în invitația de aici. Pe scurt: prima și singura regulă e că nu e nici o regulă, puteți scrie despre tot ce v-a rămas în minte și suflet din 2021. (Redacția LiterNet)

0 comentarii

Rubricile categoriei

Topuri & Retrospective

Publicitate

Sus