09.07.2022
Intro

În perioada 28 martie - 15 aprilie 2022, atelierele de autocunoaștere prin scris Despre mine. Eu. Al meu. au fost organizate simultan în trei școli bucureștene: Școala Gimnazială "Sf. Calinic de la Cernica", Liceul Teoretic Bilingv "Miguel de Cervantes", Liceul Tehnologic "Antim Ivireanu".

 Un grup de 30 de elevi din clasele a VI-a și a VII-a au putut să abordeze trei tipuri distincte de scriere:
scrierea creativă (creative writing),
scrierea dramatică și
scenaristica.

Copiii au putut să experimenteze, atât prin teorie, cât și prin lucru practic, modul în care cuvântul scris poate genera forme diverse de conținut - fie el literatură, monolog și scenariu de film. Tinerii autori au fost încurajați să descopere și să exploreze propriile trăiri, gânduri, experiențe pe care, mai apoi, le-au transpus pe hârtie, în formele caracteristice fiecărui tip de scriitură în parte.

LiterNet.ro găzduiește o selecție de texte din portofoliul rezultat al fiecărui copil participant la ateliere.



Ana Izabela Tănase (13 ani)

Autobiografia în 50 de cuvinte și-o minciună

Țin să cred că mereu am văzut lumea diferit. Și totuși să fii diferit nu este ceva rău! Nu mi-a plăcut mereu să citesc, însă astăzi am ajuns să iubesc cărțile! Când eram mică, nu îmi plăcea niciodată și nu aveam răbdarea necesară să mă uit la un film!

Scrisoare pentru mine

Dragă Izabela, varianta minion,

Este un apus de vară. Mă așez lângă tine, iar tu îmi spui ca nu ai voie sa vorbești cu străinii... Îți răspund spunându-ți că sunt tu la 13 ani. Cu o ezitare în glas, îmi dai aprobarea de a sta lângă tine!
- Mai vrei să fii doctor care operează pe creier?, m-ai întrebat cu un glas sigur.
- Da, încă vreau și crede-mă: nu te vei îndoi nici tu pe parcursul anilor de asta! Să știi... denumirea exactă este neurochirurg și mereu ți-ai dorit să faci asta! Vei avea mult de muncă, în schimb, dar crede-mă, merită tot efortul și tot stresul! Încă de când erai copil, ai spus că tu vrei să fii doctor de creier, iar lumea îți spunea 'bine, vorbim peste câțiva ani!'. Acum când le spun că tot asta vreau, ei se miră și mă încurajează! Să știi că... perseverența și răbdarea sunt o bună parte din drum, așa că... doar continuă să-ți dorești și să mergi înainte cu acest vis, căci cândva se va împlini!
- Părinții mă susțin?
- Da și mereu o vor face! Mereu te încurajează! Dar ține minte un lucru: să nu-ți pese niciodată de ce cred alții despre tine sau despre visele tale, căci viața e ca o poveste. Scrie-ți-o tu, nu îi lăsa pe alții să o facă!

A ta Izabela de la 13 ani

Mă revolt

Este o zi înnorată, mă îndrept spre școală cu o voioșie ce este opusul vremii. Astăzi este vineri, se termină încă o săptămână de școală. Mi-am ales cele mai frumoase haine sau, mă rog, mama a făcut-o, căci în clasa a III-a doar în rochii cu sclipici aș fi mers la școală! Ajung și mă așez în banca mea, schimb o vorbă cu colegii. În prima pauză, merg până la baie pentru a-mi spăla pensulele pătate de vopseaua ce tocmai o folosisem ora precedentă! La un moment dat, intră o fată cât un deget, se ia de colega mea spunându-i că nu are dreptul să stea fără să o lase pe ea prima. Eu mă amestec și îi explic pe un ton politicos felul în care greșește! Copila cu o voce pițigăiată îmi taie rapid vorba și mă contrazice. Mă enervez groaznic! Așa că îi spun că aici este plin. Dacă dorește o baie mai liberă, să aștepte până la începerea următoarei ore! Fata se enervează și pleacă. Eu sunt încă supărată pentru comportamentul ei, parcă mi-aș dori să îi fac o teorie de zile și nopți. Apoi, într-o secundă îmi dau seama că replica civilizată și adecvată ce tocmai i-am dat-o a fost destul, căci a dat roade. Parcă mintea mi se luminează!

Început scurtmetraj
Cineva uitat

Ușa scârțâie, se aud pași, intră Alin în clasă. Înăuntru sunt tot felul de bisericuțe de fete și băieți. Alin se bagă în seamă cu Antonia, dar aceasta îl respinge. După alte două încercări eșuate, Alin pleacă în banca sa, așteptând să înceapă ora.

La ora de limba română, elevii vorbesc despre fabulă. Alin face o felicitare pe care i-o înmânează lui Victor, colegul său de bancă, dar acesta doar se îndreaptă spre coșul de gunoi și o aruncă într-un mod brutal! Lui Alin parcă îi iese fum pe urechi și totuși, în același timp, se întristează. Rămâne tăcut în banca sa.

0 comentarii

Publicitate

Sus