Prefață la Rusia. O scurtă istorie

Citiți un fragment din această carte aici.


S-au întâmplat multe în Rusia și în istoriografia rusă de la publicarea ultimei ediții a acestei lucrări, în 2017. De aceea, editura Routledge a avut bunăvoința de a-mi oferi oportunitatea de a actualiza acest volum și de a-i extinde domeniul de analiză.

Această ediție a Rusiei aduce o serie de noi abordări:
O analiză adusă la zi, pentru a reflecta tendințele academice actuale și domeniile de interes în cadrul studiului istoriei Rusiei.
O atenție sporită asupra evenimentelor importante petrecute în Rusia începând din anul 2010.
Actualizări semnificative ale secțiunilor de lectură suplimentară de la sfârșitul fiecărui capitol, care includ studii recente și mai ample despre Rusia și regiunea limitrofă.
Informații demografice actualizate despre Federația Rusă.
O prezentare actualizată a politicii recente a Rusiei și a relațiilor ei externe.
Un accent mai puternic pus pe aspectele culturale, cu precădere din ultimele decenii.

Sper că veți găsi această ultimă ediție a Rusiei captivantă și provocatoare.



Această carte a apărut ca urmare a nemulțumirii pe care am avut-o, eu și studenții mei, la Universitatea din Hawaii, unde, în primăvara anului 1983, am predat un curs introductiv care trata întreaga istorie a Rusiei într-un singur semestru. Predarea unui astfel de curs, dificilă în astfel de condiții, devine aproape imposibilă atât pentru profesor, cât și pentru studenți, pentru că aceștia din urmă sunt obligați să asimileze, în paisprezece săptămâni, conținutul complex al unui manual de șase sute de pagini, conceput pentru un curs de două semestre. În opinia mea, nu există nicio istorie actualizată, clară și concisă a Rusiei care să acorde o atenție aproximativ egală istoriei timpurii a Rusiei și perioadei moderne de după 1801. Sper că această carte va satisface atât cerințele profesorilor, cât și ale elevilor și studenților.

În același timp, am devenit conștient de interesul multor persoane - care nu urmează cursuri de istoria Rusiei, care provin din alte domenii sau care au o afinitate pentru culturi străine ori probleme internaționale - pentru Rusia și trecutul ei. Prieteni de-ai copiilor mei, diverși cunoscuți, oameni care participă la prelegerile publice pe care le susțin, dar și alții mă întreabă frecvent: "Aș dori să învăț câte ceva despre Rusia și istoria ei. Există vreo carte bună, succintă, cu care să încep?" Din păcate, nu pot recomanda nici măcar o carte ca introducere în acest subiect. În consecință, deși am scris acest volum în primul rând pentru studenți, am avut în vedere și publicul larg, sperând ca această scurtă relatare să le ofere informații de bază și să le trezească apetitul pentru lecturi suplimentare și aprofundarea studiului istoriei Rusiei.

Într-o oarecare măsură, această carte este rezultatul cercetărilor mele, ca student și profesor de istorie a Rusiei timp de aproape patruzeci de ani. Povestea poporului rus - frământările și curajul lui, tragediile și victoriile lui, dar și contribuția lui remarcabilă la cultura universală - rămâne pentru mine și astăzi la fel de fascinantă ca atunci când l-am întâlnit pentru prima dată, în 1946, pe profesorul E. Dwight Salmon, de la Colegiul Amherst. Sper ca cititorii să poată întrezări personalitățile, freamătul și drama istoriei Rusiei chiar și din această carte, care se dorește a fi o introducere în istoria Rusiei.

O lucrare supusă unor constrângeri bine determinate are limitări evidente. În această prefață, dar și de-a lungul întregii cărți, folosesc uneori termenii "Rusia", "rus" sau "rusesc" cu referire la întregul teritoriu și mulțimea de popoare existente în imperiul țarist sau în Uniunea Sovietică. Cititorul trebuie să țină cont de faptul că am preferat această terminologie gândindu-mă la concizie și facilitate, pentru că, de fapt, Rusia este doar o parte a unui stat mult mai mare, iar rușii reprezintă abia jumătate din populația Uniunii Sovietice. Deși volumul de față încearcă să clarifice faptul că imperiul țarist a fost un stat multinațional, începând cu anii 1600, și că cei care nu erau etnici ruși au avut contribuțiile lor importante la istoria rusă și cea sovietică, ar fi nevoie de un volum mai mare pentru o analiză mai adecvată a aspectelor non-ruse ale acestei povești.

În mod similar, am putut trata doar tangențial o serie de subiecte semnificative, precum istoria religioasă, și niciun subiect nu a putut fi supus unei analize complete și definitive. Mai mult, o serie de întrebări legate de istoria Rusiei rămân încă subiecte de dezbatere istoriografică aprinsă. Deși am încercat să punctez cele mai semnificative dintre aceste polemici, lipsa spațiului a făcut imposibilă prezentarea în detaliu a pozițiilor conflictuale sau luarea în considerare a opiniilor marxiste ale istoricilor sovietici în măsura în care ar fi fost, probabil, justificat.

Cartea este concepută ca un curs introductiv, care tratează, într-un semestru, istoria Rusiei, de la perioada kieveană până în prezent. Deoarece capitolele sunt scurte, având fiecare alocate, în medie, aproximativ douăzeci și cinci de pagini, profesorii pot solicita studenților și lecturi suplimentare. Cartea poate fi folosită și în cadrul cursurilor introductive de două semestre, atunci când profesorul dorește ca studenții lui să-și însușească o structură cronologică de bază și contextul informațiilor dintr-un manual și să-și extindă cunoștințele legate de istoria și cultura Rusiei, cerându-le să citească surse primare, articole din reviste de specialitate, documente contemporane sau literatură (poezie, nuvele, romane, piese de teatru). Pentru a ajuta atât studenții, cât și cititorii interesați care doresc să aprofundeze acest subiect, la sfârșitul fiecărui capitol există o listă scurtă de lecturi recomandate, disponibile în limba engleză. Hărțile și ilustrațiile au fost alese în așa fel încât să aibă legătură directă cu textul cărții.

Această istorie este în principal o narațiune simplă. Cartea își propune să ofere cititorului o prezentare necosmetizată, organizată logic și clar, a principalelor evenimente și evoluții din istoria Rusiei, de la origini până în prezent. Nu susținem nicio teorie legată de evoluția Rusiei; nu propunem anumite interpretări speciale sau inedite. În limitele spațiului, capitolele analizează cauzele evenimentelor importante, iar cititorii sunt provocați să caute ei înșiși propriile răspunsuri la întrebările pe care și le pun. Ori de câte ori este prezentată o concluzie, care nu este acceptată pe scară largă în mediul academic occidental sau care reprezintă un punct de vedere nou, am menționat-o ca fiind emisă de mine.

Date calendaristice și nume

Începând cu anul 1700 și până în februarie 1918, în Rusia, datele calendaristice au fost calculate conform calendarului iulian sau pe stil vechi. În secolul al XVIII-lea, acest calendar era cu unsprezece zile în urmă față de calendarul gregorian (pe stil nou) folosit în Occident; în secolul al XIX-lea, era cu douăsprezece zile în urmă; iar în secolul XX, cu treisprezece zile. Deoarece studenții sunt familiarizați cu datele calendaristice folosite în Occident, am ales să trecem toate datele calendaristice pe stil nou, cu alte cuvinte, conform calendarului gregorian.

Deoarece unele nume rusești sunt familiare cititorilor occidentali (de exemplu, Nicolae, ultimul țar, sau Lev Tolstoi, romancierul), transliterarea strictă a tuturor numelor conform regulilor ar crea confuzie. De aceea, am încercat să ne folosim de bunul simț, căutând claritate și, în același timp, evitând anglicizarea excesivă.

Mulțumiri

Le sunt recunoscător primilor mei profesori de istorie a Rusiei, profesorii Philip E. Mosely și Geroid T. Robinson, pentru că mi-au oferit entuziasmul și cunoștințele de bază pe care am început să-mi construiesc propria mea perspectivă asupra Rusiei și Uniunii Sovietice. Studenții mei de la Universitatea din Hawaii și colegii mei de acolo, profesorii Don Raleigh și Rex Wade, au împărtășit nemulțumirile mele legate atât de dificultatea cursului pe care îl predam, cât și de lipsa bibliografiei aferente și toți m-au încurajat ferm atunci când am luat hotărârea de a încerca să scriu cartea de care aveam nevoie. Consorțiul Universities Field Staff International, unde eram angajat, a fost generos cu mine, fiind de acord să predau doar o jumătate de normă, între lunile mai și septembrie 1984, pentru a putea începe această carte. Atunci când i-am sugerat primului meu redactor, Alex Holzman, acest volum, a fost foarte entuziasmat și m-a sprijinit în etapele inițiale ale planificării și scrierii cărții.

Un ajutor neprețuit mi-a fost oferit și de profesorul John T. Alexander, de la Universitatea din Kansas, un remarcabil specialist în Rusia secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea, care a fost un bun sfătuitor și primul meu cititor meticulos. Nu numai că a corectat multe erori și expresii stângace, dar a discutat cu mine și chestiuni confuze și interpretabile. Sunt foarte recunoscător pentru ajutorul lui entuziast. E inutil să amintesc faptul că el nu este deloc responsabil pentru greșelile sau alegerile nefericite pe care le-am făcut în acest volum.

Am scris această carte acasă și îi mulțumesc călduros soției mele pentru sprijinul și înțelegerea ei constantă.


Citiți un fragment din această carte aici.