25.01.2023
Rezervă
Prințul Harry (feat. J.R. Moehringer)
Editura Nemira, 2023

  traducere din limba engleză de Carmen Neacșu, Cristina Nan, Oana Ionașcu, Smaranda Nistor


 ***
Intro

Prințul Harry, Duce de Sussex, este soț, tată, filantrop, veteran militar, promotor al bunăstării mentale și activist de mediu. Locuiește în Santa Barbara, California, împreună cu familia și cei trei câini ai lor.
*

Una dintre cele mai impresionante imagini din secolul trecut înfățișează doi băieți, doi prinți care merg în urma sicriului mamei lor, în timp ce întreaga lume îi urmărește cuprinsă de tristețe - și de teamă. După ce Diana, Prințesa de Wales, a fost condusă pe ultimul drum, miliarde de oameni s-au întrebat ce era în mintea și în sufletul lor - și cum avea să fie viața lor mai departe. Aceasta este povestea a ceea ce a urmat pentru Harry.

Rezervă, cartea prințului Harry, este de o onestitate necruțătoare, plină de dezvăluiri, revelații și lecții de viață cu greu învățate despre eterna putere a iubirii de a învinge suferința. Pentru prima oară, în cartea Rezervă, prințul Harry își spune întreaga poveste.

Autobiografia prințului Harry, a fost publicată concomitent în 16 țări, pe 10 ianuarie 2023. Rezervă este o carte-eveniment care se bucură de un extraordinar succes la nivel internațional. Rezervă de prințul Harry ocupă locul 1 în topul cărților cu cea mai mare și rapidă vânzare de la data apariției.

Mai bine Rezervat decât Rezervă

În ultimele zile o carte a început să facă vâlvă pe mapamond, și anume Spare sau Rezervă în traducerea românească, scrisă de către Prințul Harry. După un serial Netflix și câteva interviuri, a venit momentul ca toate trăirile sale să fie prezente în filele unei cărți. Volumul a doborât recordurile de vânzări, chiar și în România, editura fiind nevoită să scoată un al doilea tiraj. Scandalurile în principiu vând, iar când acestea vin din cadrul Casei Regale a Marii Britanii, interesul este și mai mare. Este adevărat că oamenii sunt fascinați de ceea ce înseamnă regalitate, de ceea ce se află în spatele ușilor închise de la Windsor sau Balmoral, și în general de viața capetelor încoronate. Încă de mici, din povești sau basme, ne este inoculată ideea că regii și reginele, împărații și împărătesele, au o viață fericită, totul este minunat, iar căsătoria cu un astfel de personaj este calea cea mai simplă pentru prosperitate. Nu mai zic de filmele și adaptările de la Hollywood care prezintă totul într-o cheie armonioasă, tinerii și tinerele visând să ajungă regi sau regine. Istoria însă a dovedit că lucrurile nu stau chiar așa, și de multe ori această etichetă poate fi o corvoadă, venind cu responsabilități și presiuni cărora puțini le-ar putea face față. Cea mai teribilă este presiunea presei dar și ura oamenilor, care se poate avânta asupra ta.

Dar dincolo de scandaluri, monarhia a prezentat și ce înseamnă decența, ce înseamnă bunul gust, ce înseamnă prezența în fața oamenilor, și ce înseamnă respectul, lucruri care, încet dar sigur, încep să dispară din societatea actuală. Înainte de a vorbi despre carte, aș vrea să menționez două lucruri trăite de mine care m-au mișcat. La moartea Regelui Mihai, peste București și țară parcă s-a așternut o haină de doliu, era o presiune în aer, lumea era tristă, se stătea ore bune pentru a trece pe la catafalc. Simbolul regal a activat în inconștientul colectiv un respect, o decență, pe care nu am mai văzut-o până atunci. La sosirea cortegiului în Gara Băneasa era o liniște incredibilă, și am surprins privirea în lacrimi a unui jandarm tânăr. Un al doilea aspect a fost la moartea recentă a Majestății Sale, Regina Elisabeta a II-a când, din nou, parcă toată lumea a împietrit. Se stinsese un simbol, se stinsese o părticică din istorie, iar lucrurile astea se simt. Nu trebuie să fi cetățean britanic sau iubitor al monarhiei pentru a simți aceste lucruri, pentru că ele provin din interior din adâncul ființei noastre. Asta fără a mai discuta despre funeralii care au fost urmărite de sute de milioane de oameni de pe întreg mapamondul.

Despre carte s-a discutat foarte mult, au fost dezbateri aprinse, dacă a făcut bine că a dezvăluit anumite lucruri din familie, că a făcut lucrul acesta pentru bani, că este un impostor și tot felul de opinii. Nu suntem aici să judecăm, pentru că nu am trăit viața lui, și poate, ca oameni de rând, nu suntem capabili să înțelegem cu adevărat ce înseamnă toată presiunea asta mediatică. Totuși ar fi cazul să vedem dincolo de cuvinte, și să judecăm un pic din perspectiva evenimentelor ce au dus la trăirea unor traume. Cartea debutează chiar cu aflarea veștii de către cei doi copii, William și Harry, că mama lor, Prințesa Diana, a avut un accident, pentru ca ulterior să piardă lupta cu viața. Vestea le-a fost comunicată de tatăl lor, Prințul Charles, actualul rege. Se simte că a fost spusă sec, fără vreun pic de compasiune, fără a se gândi puțin la cum niște copii vor încasa o astfel de veste. Indiferent de ce statut social ai, că ești vedetă sau om simplu, moartea unui părinte este un eveniment șocant. Ca să nu mai punem la socoteală participarea la funeralii, mersul în spatele sicriului, cu zeci de milioane de oameni care te privesc, iar tu neînțelegând ce ți se întâmplă. Harry chiar menționează în carte că avea impresia că mama sa încă trăiește, și se va întoarce cândva. O să vedeți dacă citiți, cum moartea este omniprezentă, fie că vorbim de perioada din armata a Prințului Harry, sau de perioada actuală, când a fost asaltat de paparazzi și jurnaliști.

Lipsa îmbrățișărilor, lipsa afecțiunii emoționale, chiar și din partea bunicii, căci oricât de mult și-ar fi dorit nu îndrăznea să o îmbrățișeze pe Regină, încep să își spună cuvântul în dezvoltarea psihică și umană a lui Harry. Iar toate aceste lucruri duc la disperare, și la o incapacitate de a se dezvolta și maturiza emoțional. Toate partenerele sale de viață au început să fie hărțuite de presă și paparazzi imediat ce au intrat în relație cu el, orice mișcare fiindu-i urmărită și comentata de presă. Și există mulți oameni din interiorul Casei Regale Britanice care furnizează informații prețioase tabloidelor, chiar dacă unele se dovedesc ulterior a fi false. Parcurgând paginile volumului mi-am dat seama că citesc cartea unui om disperat, care strigă după ajutor, și al cărui singur "păcat" este că s-a născut în familia regală britanică. Nu vreau să spun că Harry nu a făcut greșelile sale, unele impardonabile, așa cum sunt menționate în volum, însă în cele din urmă și el este un om cu personalitate, trăiri și emoții. La oricine ar încerca să apeleze, fie la frate, la tată sau la angajații din cercul lui apropiat, parcă nu este ascultat, fiind sfătuit să lase lucrurile așa cum sunt. Singurul personaj din carte care emană căldură prin comportament este Regina, însă nici aceasta nu știm cât de multe detalii despre viața lui Harry cunoștea, și dacă informațiile ce-i erau aduse la cunoștință erau corecte și nu ajustate.

Experiența lecturii diferă în funcție de cheia în care cititorul dorește să citească această carte. Se poate citi cu un ochi curios, deoarece se pot descoperi numeroase detalii și picanterii din interiorul Casei Regale, se poate citi ca o critică adusă familiei și presei de către prințul Harry, sau se poate citi pur și simplu ca un roman memorialistic, în care personajul pune pe tavă sentimentele și trăirile pe care le-a traversat. Ideea este că orice cheie de lectură alegem, ar trebui să o facem fără a judeca autorul sau a critica intenția acestuia de a scoate la lumină volumul. Personal nu am văzut-o ca pe o critică la adresa familiei regale, ci pur și simplu ca un semnal de alarmă, în care suntem avertizați că lucrurile nu sunt mereu luminoase și fericite, așa cum se vede la televizor sau în presă. Pentru că în fond și ei sunt niște oameni cu sentimente și trăiri proprii, dar care, ca urmare a deschiderii publice și a simbolurilor pe care le reprezintă, au învățat să și le reprime. Viața cu reguli stricte de protocol nu este deloc simplă, și la un moment dat poate fi destul de presant să știi că orice ai face trebuie să respecți anumite reguli, și orice copilărie îți poate fi taxată. Însă succesul cărții nu cred că vine din scandalurile dintre Harry-Meghan și Casa Regală, ci pur și simplu din curiozitatea cititorilor de a vedea dincolo de porțile ferecate ale palatelor.

În Rezervă nu vom regăsi adevăruri absolute, iar informațiile din interior trebuie luate prudent, chiar dacă sunt scrise și relatate de către fiul actualului rege. Scandalurile după apariția cărții sunt inevitabile, și presimt că se va discuta mult timp despre acest subiect. Tocmai de aceea, pentru a evita conflictele, și a-ți păstra decența, indiferent de traumele prin care ai trecut, în momentul când ai un anumit statut social, este bine să fi rezervat. Chiar dacă ceilalți te consideră o simplă Rezervă.

0 comentarii

Publicitate

Sus