despre 2022 scriu pentru că mi-a plăcut să citesc despre 2020.
despre 2023 sigur voi scrie pentru că asta e o arhivă bună a gândurilor și alt jurnal n-am.
Anul trecut s-au întâmplat niște rupturi. Au fost momente când nu mai vedeam rostul teatrului. Mai ales în primele 2-3 luni după 24 februarie. Mi se părea degeaba să merg la repetiții și să fiu o prințesă mâncăcioasă și comică în timp ce, în pauza de prânz, doream moartea unui pitic nebun și criminal. Lunile au trecut, am ajuns să nu mai verific zilnic știrile de pe telegram, entuziasmul mi-a revenit, m-am mai liniștit, dar... mă simt foarte prost că m-am mai liniștit.
Odată ce mi-a revenit cheful, am avut ocazia să repet la un proiect foarte drag, cu o echipă minunată, în care mi-a făcut bine fiecare transpirație. Dacă viața ar fi plină doar de genul ăsta de întâlniri, pfailei... (Naufragiat!, regia Andrei Huțuleac, scenografia Maria Nicola, distribuție Ciprian Chiricheș, Nicholas Cațianis Jr, Corina Borș, eu).
Apoi, peste vară, atunci când te inspiră și ambiționează ltalia, marea și jocurile de tenis ajungi să simți că tu poți crea mult mai mult decât ești tu obișnuit... și-atunci cu entuziasmul unei veri caniculare pe care o temperezi cu un AC dat pe 19 grade, în Obor, te pui pe planificat și visat.
O idee apărută atunci a fost dramatizarea unui roman de Jose Saramago - nu, nu am făcut-o, nu din lene ci din considerente obiective: nu era comedie. Aveam o poftă mare de experimente, dar nu de experimente eșuate. O altă idee era să mai scriu o monodramă, un fel de eu rămân 2 - dar despre ce? despre CE? încă nu s-a consumat perioada despre care vorbesc în eu rămân 1 (acel one-woman show cu mine regizat de Luana Hagiu) - nu, n-am scris nimic, nu din lene ci din considerente obiective: o monodramă nu se vinde atâta timp cât nu ești cap de afiș. Apropo de eu rămân, o experiență mișto anul trecut a fost participarea la Bacău Fest Monodrame în octombrie - sală plină (în sfârșit! sfat pentru toți oamenii din viitor: înainte să vă faceți monodrama, deveniți vedete) emoții, râs, energie, improvizații, n-am curea, ba am curea, întâlniri, discuții, fun fun fun.
Următoarea idee a fost graphic design-ul, o idee încă work in progress, o idee care s-a transformat foarte rapid într-o pasiune zilnică și activă, o idee în care chiar cred.
Următorul experiment care nu a pornit de la mine, dar în care m-am băgat complet și pe care l-am făcut with sugar n spice, a fost coordonarea unui grup de adolescenți (mai precis, 8 adolescente) și realizarea unui spectacol de 20 de minute pentru festivalul Bujor Macrin. A fost top 5 experiențe din viață și așa s-a născut o altă idee despre care voi vorbi altădată.
Mai aveam niște gânduri, dar mi-au scăpat că e 2023 și deja vreau să îmi fac amintiri pe care le voi povesti la anu'. Timpul trece și asta în unele zile mă activează ca pe-un copil care a băut pe ascuns un energizant, în alte zile mă distruge ca o saună după un hot tub și-o sticlă de prosecco.
*
Așteptăm topurile / retrospectivele amintirilor voastre din anul 2022 în word, cu diacritice (nu uitați un titlu și o fotografie reprezentativă pentru unul din momentele anului 2022), pe adresa [email protected], până pe 5 martie 2023. Mai multe detalii despre acest fel de top în invitația de aici. Pe scurt: prima și singura regulă e că nu e nici o regulă, puteți scrie despre tot ce v-a rămas în minte și suflet din 2022. (Redacția LiterNet)