Intro
Atelierele de autocunoaștere prin scris Către mine s-au desfășurat în perioada martie - mai 2023 în trei module:
scriere creativă (cu Oana Răsuceanu)
scriere dramatică (în coordonarea Mihaelei Michailov) și
scenaristică (cu Ana Agopian).
Dedicate elevilor Colegiului Național "Gheorghe Lazăr" din București din trupa de teatru a liceului, Trupa As, aceste exerciții de scris vor sta la baza unui spectacol de teatru coordonat de regizoarea Iulia Rugină. Într-o manieră interactivă, care a îmbinat introducerea în teorie cu exprimarea creativă, liceenii au avut șansa să se familiarizeze cu scrisul în trei forme diverse, finalizând câte trei monoloage, un scenariu de scurtmetraj de ficțiune, și trei povestiri.
LiterNet.ro găzduiește o selecție de texte din portofoliul fiecărui adolescent care a participat la ateliere.
Radu Ruiu - 17 ani
Autobiografie în 50 de cuvinte și-o minciună
De mic m-a pasionat fotbalul, deși ai mei nu prea au fost de acord cu asta. Până la urmă au cedat și m-au dat la fotbal. Îmi plăcea că pe spatele tricoului meu scria "Radu". Deși acum am programul foarte încărcat cu teatrul și clasa a 10-a și nu mai am timp de fotbal, continui să mă uit.
Cum mă vede... fratele meu
În primul rând, nu prea vorbește cu mine. Eu vorbesc mult cu el doar că mai mereu este ocupat. Pe lângă asta, e plecat mereu de acasă. Îl văd doar dimineața, seara puțin și în weekend-uri mai deloc. Radu fumează! Am și eu niște colegi fumători, dar nu e normal!
Superputerea mea
Deschid ochii, mă uit la ceas. E ora 9. Mă dau jos din pat și realizez că iar am întârziat la antrenament. Închid ochii și mă gândesc cât îmi este de foame. Când îi deschid, mă aflu în bucătărie. DA! Asta e superputerea mea - teleportarea. Pornesc spre camera mea cu gândul de a mă îmbracă pentru antrenament apoi, deodată, mă trezesc în fața șifonierului. Mă schimb repede și dau să plec, dar superputerea mea intră în acțiune. Mă uit în jur și îmi dau seama că sunt deja pe teren. Superputerea mea m-a adus pe teren. Dacă ar fi să renunț la superputerea mea, aș renunța doar pentru super-viteză, deoarece ar fi mai utilă decât teleportarea. După antrenament, o iau la pas spre casă și, deodată, se întâmplă iar. Ajung înapoi acasă. Mă simt foarte obosit. Bănuiesc că nu e așa de relaxant nici să te teleportezi...