Ce înseamnă pentru mine competiția / Ziua de dinaintea examenului / Scenariu scurtmetraj (fragment)

 
Atelierele de autocunoaștere prin scris Către mine s-au desfășurat în perioada martie - mai 2023 în trei module:
 
scriere creativă (cu Oana Răsuceanu)
scriere dramatică (în coordonarea Mihaelei Michailov) și
scenaristică (cu Ana Agopian).

Dedicate elevilor Colegiului Național "Gheorghe Lazăr" din București din trupa de teatru a liceului, Trupa As, aceste exerciții de scris vor sta la baza unui spectacol de teatru coordonat de regizoarea Iulia Rugină. Într-o manieră interactivă, care a îmbinat introducerea în teorie cu exprimarea creativă, liceenii au avut șansa să se familiarizeze cu scrisul în trei forme diverse, finalizând câte trei monoloage, un scenariu de scurtmetraj de ficțiune, și trei povestiri.

LiterNet.ro găzduiește o selecție de texte din portofoliul fiecărui adolescent care a participat la ateliere.


Competiția = când mă întrec cu ceilalți și trebuie să fiu cea mai bună.

Competiția nu a fost atât de prezentă în viața mea, tot ce am făcut a fost din ambiție proprie, nu pentru că voiam să îi întrec pe ceilalți.

Totuși, la examenul din clasa a VIII-a am simțit cel mai puternic competiția. Trebuia să iau nota cea mai mare ca să pot să intru la liceul la care îmi doream. Timp de 9 luni, toată lumea țipa la mine să îmi fac temele, iar eu lucram în fiecare zi și mă stresam. Găsisem o tactică inteligentă și foarte meschină: de fiecare dată când un coleg făcea o greșeală de exprimare, de ortografie, de punctuație, eu nu îl corectam intenționat, în speranța că vor face aceeași greșeală și la examen, li se va scădea din punctaj, iar eu o să le iau locul.

Am reușit să intru la liceul la care voiam, însă nu și la profilul pe care mi-l doream, așa că a mai urmat încă un an de stres și învățat pentru diferențe. Stresul ambelor experiențe a fost vizibil și fizic: aveam coșmaruri, m-am îmbolnăvit de la stres, nu mai puteam să dorm mai mult de 6 ore continuu. Dar, în final, mi s-a părut că au fost experiențe care m-au dezvoltat.


De-abia am terminat cu proba la română, la care știu deja că am greșit. Încerc să îmi reprim starea, dar sunt stresată în legătură cu ziua de mâine. Nu am un sentiment prea bun în legătură cu examenul ăsta. Dar nu contează asta, important e ca eu să mă simt relaxată și încrezătoare în mine. Nu am mai lucrat nimic de o săptămână, ca să îmi limpezesc creierul; în plus, dacă nu am învățat toată clasa a VIII-a, ce sens are sa mă mai preocup acum? Am luat 9,80 și 10 în simulări, ar trebui să fiu capabilă de un examen asemănător. De o lună încoace, toți profesorii ne laudă ca să ne crească stima de sine, ceea ce mi se pare foarte simpatic din partea lor.

E ora 22:00 acum. Ar trebui să mă culc devreme... Nah, hai să ies cu o colegă care stă lângă mine la o plimbare de seară. Am stat prin cartier și ne-am destins, am alergat, am râs; mai erau 11 ore pană la examen și noi hoinăream pe străzi, dar chiar m-am gândit că mă ajută.

Uf, nu pot să dorm. Am încercat să mă culc cu mama, dar tot m-am foit toată noaptea. Cel mai teamă îmi era acum nu de examen în sine, ci de faptul că nu am reușit să adorm și că nu o să dau randament.


1. EXT. VALAIS. NOAPTE

Centrul provinciei Valais, 1430. Toți locuitorii s-au adunat în jurul unui rug și protestează. În fruntea lor se află PRINȚUL EPISCOP GERFRIED ELIAS DE SION (50), înalt, îndesat, bărbos, îmbrăcat în straie preotești. Câțiva diaconi o smucesc pe MADLAINA (19) și o leagă de rug. Ea țipă. Este o tânără femeie, roșcată, scundă, suplă. PRINȚUL EPISCOP GERFRIED ELIAS DE SION liniștește mulțimea.


Pe fundal, se aud strigătele oamenilor: "Ardeți vrăjitoarea!".


Îi face semn DIACONULUI (20). DIACONUL aprinde mai multe torțe și dă foc rugului. Focul se înalță, iar căldura ajunge la MADLAINA, care urlă visceral. Mulțimea se arată satisfăcută. Fumul este neobișnuit de gros și de negru. În scurt timp, sub privirile tuturor, MADLAINA moare sufocată cu fum. Imaginea devine neclară.