Intro
În perioada septembrie - noiembrie 2024 s-a desfășurat la București programul educațional Eu. Variante - Ateliere de autocunoaștere prin scris, dedicat copiilor din Colegiul Național de Arte Dinu Lipatti.
Sub coordonarea Oanei Răsuceanu (scenarist și regizor de teatru, trainer al atelierelor de scriere creativă), Mihaelei Michailov și Sabinei Balan (dramaturge, trainere ale atelierelor de scriere dramatică) și Anei Agopian (scenarist și regizor de film, trainer al atelierelor de scenaristică), copiii au înțeles teoria, dar au avut parte și de sesiuni de lucru prin care s-o aplice, trecând de la forme de scris precum literatură, la monolog și scenariu de film.
LiterNet.ro găzduiește o selecție de texte din portofoliul fiecărui adolescent care a participat la ateliere.
Autobiografia în 50 de cuvinte (și o minciună)
Cine ești? Cine ești cu adevărat atunci când ești numai tu cu tine și nimeni altcineva pe care trebuie să îl mulțumești? O nebuloasă extrovertită, plină de emoții și de sentimente pe care încerc de 16 ani să le înțeleg și să le gestionez prin artă. Iubesc să trăiesc și să-i iubesc pe cei din jurul meu. Alessandra. Cu 2 de s.
Eu prin ochii cuiva
Nu am avut niciodată parte de familia dorită; mereu m-am simțit un intrus, o pasăre pierdută ce-și caută cuibul neîncetat. Până când am întâlnit-o pe ea; brusc, viața mea a căpătat sens. Eu sunt focul, ea apa; eu sunt soarele, ea luna; un spirit înțelept plin de emoții neînțelese. Îi simt fiecare frică, frustrare, fiecare bucurie și fiecare zâmbet.
Ce vreau
Bună ziua! Vreau să încep prin a-mi cere scuze că vă întrerup ,,programul cultural zilnic". Sunt doar o adolescentă care vrea să vă împărtășească o amintire din copilărie. Bunicul meu avea la țară un câine. Un câine lup chiar, pe nume Max. L-a ținut legat de o cușcă toată viața sa, timp de zece ani. Când bunicul meu a murit, mama i-a dat drumul în curte. Dar Max tot în același loc stătea, zi și noapte. A încercat să îl cheme cu mâncare, să îl atragă în alt loc, dar nu se clintea. A trăit toată viața lui limitat, iar el credea că acea limită este tot ce îi poate oferi viața. Nu știa că dincolo de cușca de care era legat există o altă viață, cu atâtea posibilități. Putea să alerge, putea să zburde pe iarba verde din grădină, să prindă fluturi, să se bucure de fiecare clipă pe care o trăiește. Să fie liber, dar din păcate nu știa că există viață dincolo de cușcă.