Intro
În perioada mai - iunie 2025, s-a desfășurat la București programul educațional Dar eu? - Ateliere de autocunoaștere prin scris, dedicat trupei de teatru de adolescenți Brainstorming.
Trainerii atelierelor, Mihaela Michailov (scriere dramatică), Oana Răsuceanu (creative writing), Ana Agopian (scenaristică) și Mihai Munteniță (actorie), i-au ajutat pe participanți să facă o adevărată călătorie creativă, de la prima idee scrisă pe o hârtie goală până la prezența pe scena unui teatru, într-un spectacol jucat de ei, după propriile texte.
LiterNet.ro găzduiește o selecție de texte din portofoliul fiecărui adolescent care a participat la ateliere.
Mihaela Ursu - 18 ani,
clasa a XI-a, Colegiul Național Gheorghe Lazăr
Autobiografia în 50 de cuvinte și o minciună
La 18 ani știu mai puțin ca niciodată din ce sunt făcută. Hoinăresc pe holurile liceului de prestigiu în care spun că nu fac nimic. Sunt bună la câteva lucruri, dar nu la cele la care îmi doresc să fiu. Totul e un semn, dar cred în semne doar dacă îmi convin. Merg alert peste tot, deși nu mă mai grăbesc. Mi-e dor să iau o gură de aer.
Eu prin ochii cuiva
Ne-am întâlnit la Brain. Îmi place de ea de mai mult timp decât îi place ei de mine, eram convins că nu am nicio șansă. E drăguță și râde la orice. E blândă, dar știe să lupte pentru ea. Îi plac garoafele și lisianthus, ambele pe roz. E tristă când fac exerciții la mate și întreabă "de ce nu mă mai iubești?". Uneori e foarte rea. E iubita mea.
M-am gândit mereu că dacă ar fi să fiu orice altceva sau altcineva decât sunt...
... aș fi o pisică de casă. Aș dormi într-un pătuț pufos lângă omul meu și aș mieuna gălăgios când mi-e foame. Aș mânca numai somon de calitate și m-aș linge pe botic după masă. Aș lenevi toate zilele apoi m-aș uita tristă la omul meu când pleacă la muncă.
Ciudat! Nu credeam că mi-e frică de...
... râme. Sar și le ocolesc corpurile gelatinoase în drum spre școală. Unele sunt roz, altele ușor transparente, una mai scârboasă ca alta. Văd câteva strivite, întinse pe asfalt. Dacă tai o ramă câștigi 2 râme.
Te uiți puțin la mine? Ce vezi? Da, da! Pe tine te întreb! Spune-mi ce vezi!
Cine mă crezi? Credeai că nu o să-ți spun nimic? Bărbat jegos libidinos care ești. Valorezi mai puțin decât negrul de sub unghie. Credeai că o să tac? Că nu o să te lovesc?
Ce lucruri aș schimba la școala mea
1. să existe tampoane în baia fetelor.
2. băi cu sistem de ventilație ca să nu mai stăm cu geamul deschis iarna.
3. educație sexuală ca materie obligatorie.
4. toți profesorii să fie ca domnul Dascălu de geografie.
5. un foișor printre copaci în care să putem sta în pauze, m-am săturat de betonul din curtea Lazărului.
6. pauze de 10 minute fiindcă în 5 minute ești încă la coadă în baie.
7. aer condiționat în toate clasele, nu numai în cancelarie.
8. cișmele funcționale, ca să nu mai fim nevoiți să cumpărăm apă de 7 lei de la tonomat.
9. să nu mai existe profesori la ale căror ore copiii să vină cu anxietate, cu teama de a fi umiliți.
10. un birou adevărat pentru domnul Viorel, care are acum biroul în baia fetelor.
Ce lucruri am nevoie să schimb în jurul meu pentru mine și pentru ceilalți
Îmi doresc ca Republica Moldova să fie o țară mai bună. Nimeni nu ar trebui să fie dezrădăcinat, dar nici nu poți rămâne sclavul unor milionari care promit de 20 de ani că o să schimbe ceva. Mori de foame? Ieși la vot, ieși la protest, ieși din țară.
Îmi doresc să existe peste tot metrouri și autobuze doar pentru femei, ca în Japonia. Nu vreau să mai fie cineva cu mine, ca să mă simt în siguranță. Nu vreau să mai văd vreun bărbat cum îmi zâmbește ca un lup și să-i evit privirea. Nu vreau ca nicio femeie să se mai simtă vreodată neputincioasă.
Îmi doresc ca sexul să nu mai fie un subiect tabu, mai ales în țara care se află pe primul loc la numărul mamelor minore în Europa. Avem nevoie de cunoștințe, nu de abstinență. Avem nevoie de un sistem care să ne ajute.
Îmi doresc să moară TikTok-ul odată și pentru totdeauna. M-am săturat să pierd ore în șir dând scroll pe TikTok. Nu mă mai pot concentra la nimic mai mult de 30 de secunde.